OMV Petrom: În Bulgaria se poate, la noi nu

OMV Petrom a anunțat că decizia finală de investiție în perimetrul Neptun Deep din apele adânci ale Mării Negre românești a fost amânată pentru 2023 din cauza absenței amendamentelor la legea offshore, adoptată de Parlamentul României în vremea când Liviu Dragnea era șeful PSD. În același timp, OMV Petrom pregătește forarea unei sonde de explorare în 2022-2023 în perimetrul offshore Han Asparuh, din Marea Neagră bulgărească, precum și continuarea prospectivității și evaluării, potrivit raportului privind rezultatele OMV Petrom din 2021. La bulgari se poate, la noi nu. Asta înseamnă prelungirea situației de incertitudine și văduvirea României de cantități importante de gaze care ar fi crescut independența energetică a țării. În cazul în care se decide continuarea activităților de forare în Neptun Deep în 2023, prima producție de gaze e așteptată aproximativ patru ani mai târziu. ”Estimarea actuală a companiei în ceea ce privește resursele recuperabile este de aproximativ 50 miliarde metri cubi, iar valoarea investițiilor este de așteptat să fie mai mică de 2 miliarde euro. Producția la platou este estimată la aproximativ 70 mii barili echivalent țiței pe zi net pentru OMV Petrom”, se spune ”Strategia 2030 a OMV Petrom: Transformare pentru un viitor cu emisii reduse de carbon”. În prezent, România produce în jur de 11-13 miliarde de metri cubi de gaze pe an.

Decizia OMV Petrom depinde de modificările legislative, mai exact de modificarea legii offshore, cea care relgementează activitatea de explorare și exploatare din Marea Neagră. Raportul OMV Petrom pe semestrul III al lui 2021 conținea un ultimatum la adresa politicienilor români în sensul că dacă până la finele anului trecut nu vor modifica legea offshore, cea care reglementează fiscalitatea în domeniul exploatării hidrocarburilor din Marea Neagră, continuarea activității în permetrul Neptun Deep, din apele adânci, ar putea fi blocată. ”Modificarea până la finalul anului a Legii Offshore este esențială pentru extracția gazului natural din proiectul Neptun Deep. În contextul unui declin abrupt al producției de gaze naturale domestice, considerăm că gazul din Marea Neagră este soluția pentru asigurarea independenței energetice a României”, se spunea în document. Legea nu a fost modificată, iar OMV Petrom nu a luat o decizie radicală, așa cum a făcut-o partenerul american ExxonMobil, care va ceda locul Romgaz, compania de stat.

Legea offshore actuală impune un impozit progresiv, între 30 şi 70%, pe veniturile suplimentare obţinute din majorarea preţului gazelor. Prin venit suplimentar se înţelege diferenţa dintre preţul mediu ponderat al gazelor naturale vândute din producţia internă proprie din perimetrele offshore şi preţul de achiziţie a gazelor naturale din producţia internă pentru clienţii casnici şi noncasnici în anul 2012, respectiv 45,71 lei/MWh, înmulţită cu volumele de gaze vândute din producţia internă din perimetrele offshore. De asemenea, companiile își pot deduce investiţii de maxim 30% din impozitul pe veniturile suplimentare. Acestea au obligaţia ca cel puţin 25% din numărul mediu anual de angajaţi să fie cetăţeni români cu rezidenţă fiscală în România. Banii obţinuţi din impozitul pe veniturile suplimentare vor fi folosiţi pentru extinderea reţelei de gaze şi pentru alte investiţii. În plus, companii au obligaţia de a vinde 50% din producţia de gaze pe bursa românească.

De la momentul când legea a fost impusă în Parlament de către Liviu Dragnea și până azi nu a fost decât protestele răzlețe alea petroliștilor și rare poziționări ale politicienilor cum că vor face tot posibilul să modifice actul normativ defavorabil companiilor care vor să extragă hidrocarburi din Marea Neagră. Cea mai recentă declarație aparține lui Florin Cîțu, președintele Senatului:
„Fără o lege offshore, nu pot să înceapă explorarea de gaze în… şi nu pot să facă, de fapt, planul de investiţii. Aici nu putem să discutăm măcar de un plan de investiţii al parteneriatului nostru cu OMV Petrom pentru a explora gaze în Marea Neagră.l Legea offshore – ok, nu aveai nevoie de ea pentru tranzacţia Romgaz-Exxon, dar ai nevoie de ea pentru a începe investiţia pentru că acolo sunt nişte criterii clare, fără acele criterii nimeni nu-şi va asuma un risc”, a declarat Florin Cîţu. El a menţionat că acest lucru va ajuta în viitor, din 2026. „Alături de proiectele pe care le avem pentru energie nucleară, avem şi acest proiect pe gaze. România poate să aibă, nu ştiu dacă independenţă energetică, dar să aibă securitate energetică din 2026”, a susţinut el.

Purtătorul de cuvânt al PNL, Ionuţ Stroe, a afirmat că printre priorităţiel PNL se află şi modificări legislative care să deblocheze investiţiile din zona Mării Negre, privind problemele din energie. ”Putem debloca aceste investiţii dacă vom face modificări la celebra Ordonanţă Dragnea 114 care a blocat exploatarea ofdfshore de gaze de la Marea Neagră”, a spus Stroe.