Peste şapte norvegieni din zece, un veritabil record, sunt împotriva aderării ţării lor la Uniunea Europeană (UE), ostilitate pusă pe seama crizei datoriei suverane, dar care a scăzut uşor după atacurile de la 22 iulie, indică un sondaj publicat joi.
Conform sondajului dat publicităţii de cotidianul Nationen, 71,1% din persoanele intervievate au afirmat că nu doresc aderarea la UE, 18,7% au răspuns ‘da’, în timp ce 10,2% au declarat că sunt încă nehotărâţi. După ce s-au pronunţat de două ori împotriva aderării, în 1972 şi 1994, norvegienii, beneficiari ai resurselor naţionale de petrol din Marea Nordului, au devenit şi mai ostili unei integrări în UE, în condiţiile în care zona euro se confruntă cu o criză a datoriei suverane. Realizat de institutul Sentio înainte şi după atacurile de la 22 iulie, sondajul arată o modificare perceptibilă a opiniilor în aceste două perioade.
Chiar înainte de atacurile comise de extremistul Anders Behring Breivik, 73,4% dintre norvegieni se opuneau aderării la UE şi 17,1% erau de acord cu aceasta. Distanţa dintre cele două poziţii s-a redus după masacru, la 68,8% împotrivă şi 20,1% pentru, o evoluţie pe care politologul Frank Aarebrot a pus-o pe seama unui val de simpatie pentru partidul laburist al premierului Jens Stoltenberg. Laburiştii sunt în general proeuropeni, dar au acceptat să lase deoparte chestiunea aderării la UE pentru a nu intra într-o dispută cu partenerii eurosceptici din coaliţia guvernamentală, notează AFP.
