OUG pentru ca statul să poată prelua companiile pierdute

Fondul Proprietatea, colosul aflat sub conducere străină și care reunește „hălci” mari din economia românească, are de gând să lichideze unele participații la companii la care este acționar semnificativ, dar la care pachetul majoritar este al statului. Pentru că multe dintre ele sunt considerate strategice de statul român, Guvernul, prin ministerul Economiei, a inițiat o OUG care să permită autorităților centrale și regionale să cumpere ce vinde FP. Este o mișcare fără precedent în istoria postrevoluționară a României, fiind o inversare, de fapt, a privatizărilor pe bandă rulantă din anii ’90 și 2 000. Rămâne de văzut ce se va concretiza însă din acest plan și dacă Guvernul va dispune de banii necesarii achizițiilor, întrucât conducerea FP, reprezentată de Franklin Templeton, un fond de investiții american, care are ca scop exclusiv maximizarea profitului. Referitor la aceste surse de finanțare, în textul OUG citat se arată că banii provin din activitățile de privatizare. Este însă neclar ce privatizări și ce bani, având în vedere că astfel de activități nu s-au mai derulat de mult în România.

Precizăm că în portofoliul FP se află dețineri la 34 de companii, cu o valoare a activului net de aproape 2,5 miliarde de euro. Dintre acestea 7 sunt companii listate pe bursă, și putem menționa numai Petrom și Nuclearelectrica. Printre cele nelistate, găsim alți “campioni”, precum Hidroelectrica, Aeroporturi București, Salrom, mai multe distribuții din energie ori Administrația Porturilor Maritime. Detalii despre portofoliul Proprietatea, aici Portofoliul Fondului | Fondul Proprietatea

Operațiunea de cumpărare acțiuni, prevăzută la art. I, se realizează de către autoritățile publice centrale și unitățile administrativ teritoriale, ulterior efectuării unor analize de piață, economico-financiare, tehnice, juridice și de oportunitate,  care se fundamentează pe următoarele principii:

a) asigurarea transparenței fondurilor publice alocate și utilizarea eficientă a acestora;

b) dezvoltarea regională fundamentată pe considerente sociale, economice și de mediu;

c) respectarea legislației naționale și europene în domeniul ajutorului de stat și concurenței.

 (2) Analizele de piață, economico-financiare, tehnice, juridice și de oportunitate prevăzute la alin. (1) se realizează de autoritatile publice centrale și unitățile administrativ teritoriale la operatorii economici specificați la art. I, care îndeplinesc următoarele criterii:

a) desfășoară o activitate de interes public sau o activitate strategică într-o anumită ramură economică;

b) au un fond de comerț care va permite continuarea/dezvoltarea activității”, se arată în proiectul legsilativ menționat.

Fără această OUG, statul nu ar putea participa în mod efectiv la răscumpărarea de acțiuni pe care, odinioară, le deținea în portofoliu. Există o lege, din 1997, care îi îngreuiază o astfel de activitate. Odată adoptată actuala OUG, autoritățile pot purcede deîndată la achiziții, dacă vânzările FP chiar se vor face și dacă există bani. “Reglementările actuale în vigoare în materia privatizării, respectiv       art.42 din O.U.G. nr. 88/1997 privind privatizarea societăților, modificată și completată, interzic statului să achiziţioneze acţiuni la societăţi cu capital de stat sau privat, nefiind reglementat mecanismul prin care statul, la rândul său, ca şi ceilalţi acţionari, să îşi poată consolida poziţia de acţionar, să se  manifeste ca un investitor privat, prudent și diligent în economie…. se poate ajunge la pierderea pachetului majoritar de acțiuni la unele dintre societățile aflate în portofoliu și care fac parte din domenii de interes public”, se arată în Nota de Fundamentare a proiectului de lege citat.

Pe de altă parte…

Revenirea la stat a acțiunilor la companii strategice este , fără îndoială, un lucru potențial bun. Faptul că România nu mai are campioni economici se vede foarte bine din date. Mai multe companii de consultanță au prezentat date care arată că circa 80%  din business-ul românesc este realizat de 4% din firme – aproape toate, multinaționale. De asemenea, pentru că nu prea mai există industrie cu capital românesc , deficitul comercial crește an de an, ajungând la peste 15 miliarde de euro, cum publicația noastră a mai arătat. Pe de altă parte, România are o istorie de eșecuri cu firmele de stat. Fie că a fost vorba de incompetență, rea-credință sau lipsă de adapatare la noile realități, s-a văzut cum multe, foarte multe dintre marile societăți de stat erau surse de găuri financiare imense. Nu e nimic care să ne convingă că, acum, statul va găsi manageri pricepuți care să conducă aceste societăți strategice pe drumul către prosperitate. Dar, poate că nu acesta este scopul statului. Iată ce se spune în acest paragraf din NF a OUG. “Având în vedere faptul că autoritățile publice centrale și unitățile administrativ teritoriale trebuie să acţioneze în interes public, spre beneficiul tuturor cetăţenilor săi, calitatea de acţionar trebuie văzută ca având o motivaţie mult mai largă decât cea a unui investitor privat, pornind de la nevoile pe care acestea trebuie să le acopere, atât de natură economică, cât şi socială”. Adică, să fie la stat nu strict pentru a face profituri, dar și pentru a presta niște servicii sociale sau ca să servească niște interese mai mari ale țării. Sună bine, în teorie, “deţinerea de acţiuni de către autoritățile publice centrale și unitățile administrativ teritoriale trebuie să ducă la crearea şi menţinerea de valoare economică, în beneficiul cetăţenilor români”. În practică însă, revenirea sub controlul total al statului a unor mari companii poate, de asemenea, să fie o premisă bună pentru căpușarea lor de către firme “prietene”, angajări preferențiale și pomeni pentru electorat.

În anul 2005, a fost înfiinţat Fondul Proprietatea pentru despăgubirea persoanelor ale căror bunuri au fost expropriate în mod abuziv de regimul comunist, în special acelora la care restituirea în natură nu a fost posibilă.

Astfel, Fondul Proprietatea este un organism de plasament colectiv, sub forma unei societăţi de investiţii, cu personalitate juridică, căruia i s-au transferat, în baza Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, pachete de acţiuni deţinute de stat  la unele societăţi, inclusiv la societăţi de interes strategic, astfel cum sunt menţionate în articolul 3, alin.(1), litera b) din O.U.G. nr. 88/1997 privind privatizarea societăţilor, cu modificările şi completările ulterioare.