Ce spune un păgubit Nordis despre legea împotriva rechinilor imobiliari adoptată de Parlament

Marius Dragu spune că legea Nordis este binevenită, chiar și după ce mii de oameni au fost păgubiți. El mărturisește că nu ar mai investi, chiar și după adoptarea actului normativ. Motivul: câteva puncte din lege sunt sub semnul întrebării.

„Prea târziu pentru mii de oameni, dar bine că s-a întâmplat”

Marius Dragu își începe relatarea spunând că se consideră „vinovat” de apariția acestei legi. Proiectul a fost inițiat în Parlament după ce Recorder a publicat o investigație în care descria „schema Nordis”. Marius Dragu mărturisește că ancheta jurnalistică a pornit de la mărturiile sale și ale unui prieten stomatolog, ambii stabiliți în Franța. Pe parcursul documentării, Recorder a reușit să mai ajungă și la alți păgubiți.

„Legea aceasta vine la 15 ani după intrarea în insolvență a unui alt proiect, destul de mare, dar nu la fel de mare, numit Planorama. Și acolo a fost vorba tot de o țeapă făcută, comparativ, tot din cauza faptului că acele obligații nu erau de a cadastra înainte de a termina, deci undeva foarte asemănătoare.

Parlamentul României, deși și atunci au fost în jur de 1.000 de persoane păgubite, zeci de mii de euro fiecare, nu a făcut nimic de atunci. În sfârșit, prea târziu pentru mii de oameni, dar bine că s-a întâmplat”, a spus Marius Dragu.

Punctele slabe identificate de păgubitul Nordis în lege

Acesta a mărturisit că a urmărit parcursul proiectului legislativ încă de la depunerea lui în Parlament. Spune că o mare parte dintre problemele cu care s-au confruntat păgubiții Nordis au fost fost rezolvate. Însă, pentru el unele aspecte rămân sub semnul întrebării.

Unul dintre acestea este cel care prevede că banii plătiți de clienți ca avans trebuie folosiți de dezvoltator doar pentru edificarea proiectului pentru care i-a încasat. În caz contrar, riscă o amendă de 1% din cifra de afaceri înregistrată în anul anterior, dacă fapta nu e infracțiune.

„Aici lasă un dubiu. În afara cazului cu cadastru și toate cele, care este rezolvat, în cazul nostru banii au fost folosiți și în alte proiecte și alte scopuri. Ori, legea nu lămurește foarte clar acest aspect și lasă o portiță, cu riscul a 1% amendă. Dar un dezvoltator care tocmai și-a creat o societate deja va fi foarte greu de demonstrat dacă este infracțiune sau este amendă. Iar dacă va fi o amendă după ce oamenii au plecat cu banii, va fi o amendă de 1% din cifra de afaceri a anului care a trecut. Adică din ceva care poate să fie zero, dacă este o firmă nou creată”, explică Marius Dragu.

„În forma adoptată la Camera Deputaților, aceste garanții nu există”

Un alt punct care îi provoacă dubii acestuia este unul dintre articolele eliminate în comisiile din Camera Deputaților. Dacă în forma adoptată de Senat era prevăzut faptul că statul și cumpărătorul au calitatea de creditori privilegiaţi în cadrul procedurii de insolvență a dezvoltatorului, acest punct a fost eliminat de deputați.

„În cazul nostru, în cazul unei insolvențe, am fi avut, după stat, prioritate în fața băncilor și a altor creditori care sunt prioritari. Adică ne-am fi recuperat banii mai repede. Aceasta ar fi fost o garanție foarte bună”, spune Marius Dragu.

Al treilea punct pe care Marius Dragu l-ar fi vrut inclus în forma finală a legii este cel al obligativității dezvoltatorului de a avea o asigurare.

„În cazul în care se intră în insolvență și proiectul nu ajunge la final, așa cum este și în Franța, această asigurare va avea două soluții pentru cel care a investit: ori să dea banii înapoi, ori să caute un alt dezvoltator și să finanțeze terminarea proiectului. Acest lucru este și în Franța și în alte țări din occident și merge foarte bine. În forma adoptată la Camera Deputaților, aceste garanții nu există”, a explicat Marius Dragu.

„L-au răzbunat” legiuitorii pe Marius Dragu?

Tot Marius Dragu mărturisește că nu ar investi după adoptarea noii legi. „Nu există nicio garanție că acest lucru se va întâmpla cu bine”, completează acesta.

„S-au reglat foarte multe, oamenii se pot liniști un pic sau în bună parte, însă garanții pentru ca oamenii să nu își piardă banii nu există. Adică se pot găsi în situația în care dezvoltatorul și-a luat 50%, 5% pentru rezervare+25% la partea de rezistență+20% la partea de instalații, face ce vrea cu banii și a plecat. Iar 1% o să caute cineva ce se întâmplă cu ei, dacă le dă amendă sau dacă e infracțiune”, a argumentat Marius Dragu.

L-am întrebat pe acesta și dacă se simte răzbunat după adoptarea acestei legi. „În niciun caz”, a fost răspunsul său.

„Răzbunat mă voi simți atunci când DIICOT-ul își va face datoria, pentru că avem plângere la DIICOT și stă în puterea DIICOT-ului «să ne răzbune», să ne recuperăm fie în totalitate banii, fie locuințele. Iar la DNA, eu împreună cu alți trei păgubiți am depus plângere împotriva domnilor Grindeanu, Simonis, Ciolacu și instituțiilor statului. Atunci mă voi simți răzbunat, când cele două instituții vor ajunge la o concluzie, sperăm noi pozitivă pentru noi.

Dar da, legea corectează foarte multe din problemele pe care le-am avut noi. Deci eu nu aș mai fi în aceeași situație dacă legea aceasta exista, cu completarea că o parte din bani puteau pleca în altă parte chiar cu acest cont special și garantat de dirigintele de șantier. Rezolvă în mare parte, dar lasă o portiță către folosirea banilor în alte scopuri, fără a fi o pedeapsă foarte mare asupra acestor bani folosiți în mod incorect”, a declarat Marius Dragu.

Sfaturile unui păbugit Nordis. Când nu trebuie să investim?

Întrebat și ce sfaturi ar avea pentru persoanele care vor să investească în proiecte precum Nordis, Marius Dragu a spus că nu ar îndemna pe nimeni să intre într-un astfel de proiect, „decât dacă dezvoltatorul folosește credite bancare pentru acest proiect”. „Să urmărească acest lucru. Dacă dezvoltatorul folosește o finanțare bancară, atunci da. Dacă nu, nu. Pentru că banca este cea care va verifica în plus buna desfășurare a proiectului”, a completat Marius Dragu.

Paguba înregistrată de Marius Dragu se ridică la 125.000 de euro. Banii au fost achitați pentru cumpărare a două studiouri într-un complex din Mamaia. Până acum, însă, nu a intrat în posesia niciunuia dintre ele. Nici banii nu i-a recuperat.

„Deși unul dintre studiouri este gata de la începutul anului trecut, dar au refuzat să mă pună în posesie. Au refuzat să vină la semnătură. E gata, e mobilat, l-au dat și în chirie prin Booking câteva luni, cât au fost deschise primele șase etaje din hotel. Au refuzat într-un mod infracțional să vină la semnătură”, a spus Marius Dragu.

Ce prevede legea adoptată de Camera Deputaților

În esență, legea adoptată de Camera Deputaților, în calitate de for decizional, prevede următoarele aspecte:

• Introducerea convenției de rezervare: nu poate depăși 5% din preț și se scade din prețul vânzării
• Notarea promisiunii de vânzare-cumpărare în cartea funciară, astfel că un imobil nu mai poate fi vândut de mai multe ori
• Plafonarea avansului: maxim 25% din preț pentru partea de rezistență și, după finalizarea acesteia, maxim 20% pentru partea de instalații
• Avansul va fi virat într-un cont separat al dezvoltatorului și va putea fi folosit doar pentru edificarea proiectului pentru care a fost încasat. Dezvoltatorul va putea folosi acești bani doar cu ștampila „bun de plată” a dirigintelui de șantier
• Dacă dezvoltatorul va folosi banii în alte scopuri decât cel al ridicării clădirii, va fi amendat cu 1% din cifra de afaceri înregistrată în anul anterior, dacă fapta nu constituie infracțiune

Investigația jurnalistică de la care a pornit totul

Proiectul a fost adoptat în unanimitate de Camera Deputaților. Toți cei 301 deputați prezenți la ședință au votat pentru adoptarea inițiativei legislative. Fiind vorba despre forul decizional, proiectul și-a încheiat parcursul legislativ și merge mai departe la președintele Nicușor Dan pentru promulgare.

Legea Nordis a apărut după ce jurnaliștii de la Recorder au publicat în octombrie 2024 investigația „Schema Nordis: Mașinăria de făcut bani a celui mai puternic clan politico-imobiliar”. Aceștia dezvăluiau la acel moment că în firma controlată de afaceristul Vladimir Ciorbă, soțul deputatei PSD Laura Vicol-Ciorbă, au intrat milioane de euro de la oamenii care au plătit pentru apartamente pe care nu le-au primit niciodată.

Ulterior, G4Media.ro a publicat un document de zbor din care a rezultat că mai mulți lideri PSD – Marcel Ciolacu, Sorin Grindeanu, Alfred Simonis – au zburat cu un avion privat închiriat de la același grup Nordis, împreună cu soții Vicol-Ciorbă.

După izbucnirea scandalului, Laura Vicol și-a dat demisia din PSD. În februarie 2025, soții Vicol-Ciorbă erau arestați preventiv, însă câteva zile mai târziu erau eliberați, în urma unei decizii a Înaltei Curți de Casație și Justiție.