Părinții își apără copiii. Viitorul Europei, dezbătut la Bilderberg 2019

Reuniunea din acest an a Grupului Bilderberg a avut loc în perioada 30 mai-2 iunie, la Montreuux, în Elveția. Agenda discuțiilor din acest an: ordinea strategică mondială, ”ce va urma pentru Europa?”, schimbările climatice, China, Rusia, viitorul capitalismului, Brexit, etica inteligenței artificiale, social media ca armă, importanța spațiului, amenințările cibernetice.

Au participat circa 130 de personalități din lumea marilor afaceri, finantelor, din presă și din politica, ca întotdeauna de la înființarea discretei organizații, în 1954. Printre participanții din 2019 s-au numărat: secretarul de Stat al SUA, Mike Pompeo, ginerele și consilierul președintelui Trump, Jared Kushner, Henry Kissinger (un obișnuit al reuniunilor Bilderberg), mai mulți reprezentanți ai companiilor din Silicon Valley, o reprezentantă a Partidului Verde din Olanda (o confirmare a importanței tot mai mari a partidelor ecologiste), președintele grupului Thales, producător de armanent din Franța,  guvernatorul Băncii Angliei, președintele Goldman Sachs International, directorul agenției de presă Bloomberg, redactorul-șef al publicației franceze Le Nouvel Observateur, primarul Lisabonei, ministrul de Finanțe al Frantei, secretarul general al NATO, președintele Forumului Economic Mondial, președintele grupului Ryanair, președintele companiei petroliere franceze Total, directorul executiv al companiei petroliere anglo-olandeze Shell, președintele Fundației Ford.

Din rândul statelor estice s-a remarcat participarea unei formatoare de opinie, jurnalista poloneză Jolanta Pienkowska (angajată a unei televiziuni cu finanțare americană, post amendat în 2018 de autoritatea audiovizuală pentru relatarea tendențioasă a protestelor antiguvernamentale), participarea lui Radoslaw Sikorski (fost ministru liberal de Externe al Poloniei, acum în opoziție), a primarului Varșoviei (liberalul Rafal Trzaskowski) – ceea ce poate conduce la speculații legate de candidatura sa împotriva actualei puteri eurosceptice la alegerile prezidențiale din Polonia, ce vor avea loc în mai 2020. A mai participat și premierului Estoniei, Juri Ratas, care s-a coalizat recent cu extrema dreaptă pentru a prelua guvernul. Au participat mai mulți universitari turci și un deputat al Partidului Republican al Poporului, laic, de opoziție.

Discuțiile de la reuniunile Bilderberg sunt supuse regulilor Chatham House – cei care participă pot să se folosească de cele auzite, însă cu condiția de a nu devoala numele celui care a oferit informațiile și nici numele participanților. Lipsa acoperirii mediatice și condițiile extreme de securitate au făcut ca reuniunile Bilderberg să capete aura unei mari conspirații. ”Dacă Grupul Bilderberg nu este o conspirație, atunci sigur este condus într-un fel care îl face să pară o conspirație”, scria în 1975 Financial Times. Desigur, au existat și opinii contrare, că Bilderberg nu este nici pe de parte atât de important. ”Este o reuniune a celor care gandesc ca în secolul 19 și pretind că aparțin secolului 20”, scria, în 1969, jurnalistul Marshall McLuhan, invitat la reuniunea din acel an. El spunea că atmosfera era una de ”banalitate și irelevanță”.

Într-o mică analiză dedicată reuniunii din 2019, International Policy Digest scrie că una dintre cele mai bune caracterizări a Grupul Bilderberg ar putea fi găsită într-un citat din volumul ”Prețul Inegalității”, al lui Joseph Stiglitz: ”Cei de la vârf au învățat cum să stoarcă bani de la restul lumii într-un mod de care restul lumii nu este conștient. Asta este adevărata lor inovație. Politica este cea care dă regulile pieței, însă politica a fost monopolizată de elitele financiare care și-au umplut buzunarele”.

WikiLeaks susținea că reuniunile Bilderberg sunt mult mai importante decât reuniunile G8, ale celor mai industrializate state din lume. Diplomatul polonez Josef Retinger, unul dintre fondatorii Bilderberg, susținea, în 1956, că unul dintre rolurile gândite pentru aceasta organizație era să promoveze brandul Statelor Unite în rândul europenilor sceptici și să reducă din ”teama” europenilor. Un al doilea rol al Grupului Bilderberg era să producă discuții deschise, prin eliminarea de la masă a funcționarilor și experților. Iar al treilea rol a fost acela de a arăta unitatea lumii occidentale, inclusiv prin clasarea dosarelor pe care nu s-a putut ajunge la o înțelegere. Propunerea creării unei asemenea organizatii a fost făcută de Retinger în SUA și a fost salutată, la finalul anilor 1940, de marile bănci, de frații Nelson și David Rockefeller, de șeful General Motors.

Polonezul Retinger, ca și alți inițiatorii Bilderberg erau promotori ai federalismului european. George McGhee, ambasador SUA în fosta RFG, scria: ”Tratatul de la Roma din 1956, care a creat Piața Comună, a fost gândit la întâlnirile Bilderberg”.