Pasiunile Prinţesei de Montpensier

Lungmetrajul „Prinţesa” este lansat de azi, 15 aprilie, în România, odată cu distribuirea lui în Statele Unite. Pelicula este regizată de Bertrand Tavernier, un nume de referinţă în cinematografia internaţională, după aproape 40 de ani de regie. Filmul lui Tavernier, plasat pe fondul sângerosului război între catolici şi hughenoţi, este de două ori o raritate. Este o peliculă de acţiune, cu inteligenţă şi suflet, dar şi un tablou al unei extraordinare poveşti de dragoste.

Prinţesa de Montpensier este o femeie foarte tânără care trebuie să înveţe despre viaţă din propria experienţă, să facă alegeri dificile şi dureroase. Marie, prinţesa, este o tânără frumoasă, vibrantă şi discretă, dornică de a asimila noi cunoştinţe, către care se îndreaptă pasiunea unor nume mari ale Franţei: Philippe de Montpensier, Henri de Guise şi Henri d’Anjou. Protagoniştii sunt tineri: un rege de 20 de ani, la fel şi Henri de Guise, impulsivi când vine vorba să scoată sabia pentru un zâmbet în plus, hughenoţi şi papistaşi. Face excepţie François de Chabannes, o persoană inteligentă şi cultă, deşi cu un titlu nobiliar de rang mai mic, care se ridică deasupra celorlalţi.

Anul 1562. În Franţa, sub domnia lui Carol al IX-lea, războaiele religioase fac ravagii. Marie de Mézières, una dintre cele mai bogate moştenitoare din regat, îl iubeşte pe tânărul Duce de Guise, supranumit mai târziu, în istorie, „Scarface”. În interesul familiei sale, tatăl ei, Marchizul de Mézières, o obligă însă pe Marie să se mărite cu Prinţul de Montpensier, pe care ea nu l-a întâlnit niciodată.

Melanie Thierry şi Gaspar Ulliel

După căsătoria cumva forţată, prinţul este chemat de Carol al IX-lea să se alăture războiului împotriva protestanţilor. Cum întreaga ţară devenise un sângeros câmp de luptă, el îşi trimite tânăra soţie la Champigny, unul dintre cele mai retrase castele ale sale, însoţită de Contele de Chabannes, vechiul său prieten şi tutore. Prinţul îi cere lui Chabannes să o pregătească pe prinţesă pentru ziua când ea va ajunge la Curte. Astfel, o iniţiază în secretele astrologiei, îi destăinuie tainele poeziei, ale ştiinţelor naturale, ale vieţii în societate. Izolată la Champigny, Marie încearcă să uite pasiunea pe care încă o are pentru Ducele de Guise. Întâmplarea şi schimbarea cursului războiului fac ca De Guise şi ducele d’Anjou, viitorul Henric al III-lea, să ajungă la Champigny la scurt timp după sosirea lui Montpensier. Ducele d’Anjou se îndrăgosteşte nebuneşte de prinţesă, pe care ajunsese să o iubească, în zilele petrecute la Champigny. Maria va deveni miza acestor pasiuni rivale şi violente. Nu lipsesc scenele de luptă, dar nici senzuale întâlniri de dragoste. Complicaţiile politice, religioase, războinice şi amoroase care se ţes îi fac tot mai grea supravieţuirea Prinţesei de Montpensier. Dacă vrea să rămână în viaţă, ea trebuie să lupte cu pasiune.

Contele de Chabannes, interpretat de Lambert Wilson, o educă pe tânăra prinţesă

Regizorul Bertrand Tavernier este cunoscut pentru producţiile sale „L’Horloger de Saint Paul”, „Que la fête commence”, „Le jude et l’assasin”, „La mort en direct”, „Une semaine de vacances”, „Philippe Soupault”, „Mississippi Blues”, „Un dimanche à la campagne”, „Autour de minuit”, „La Passion Beatrice”, „Lyon, regard intérieur”, „La vie et rien d’autre”, „Daddy Nostalgie”, „La guerre sans nom”, „La Fille de D’Artagnan”, „Capitaine Conan”, „De l’autre côté du Périph”, „Ça commence aujourd’hui”, „Laisser-passer”, „Holy Lola”, „Dans la brume electrique”. Într-un interviu, celebrul regizor, care a pornit de la romanul Doamnei de Lafayette, mărturisea: „A fost o ocazie de a spune o poveste de dragoste sentimentală şi expansivă. După «In the Electric Mist» (Obsesii din trecut), am vrut să fac un film profund francez, în ceea ce priveşte sentimentele, raportul cu istoria, cu limba, cu peisajul şi cultura. De asemenea, am vrut să abordez secolul al XVI-lea, «secolul prinţesei», să pătrund în această epocă aşa cum am făcut-o cu «Louisiana» lui James Lee Burke. Când am început adaptarea, preocuparea noastră majoră a fost de a transpune în contextul perioadei profunda sensibilitate şi pasiune din carte, în toată goliciunea şi violenţa lor. Coscenaristul acestui film, Jean Cosmos, m-a uimit încă o dată cu inventivitatea, umorul şi frumuseţea pură a limbajului său, cu dialogul lui care aduce trecutul în prezent şi stârneşte imaginaţia”.

Mélany Thiérry, ca un Stradivarius

Întâlnire romantică cu Ducele de Guise

„În timpul filmărilor, actriţa din rolul titular, Mélany Thiérry, m-a încântat şi m-a copleşit cu interpetarea ei, cu frumuseţea şi, mai presus de toate, prin intensitatea emoţiei pe care o transmite personajului. După cum mi s-a spus, Mélanie este ca un Stradivarius”, spune regizorul.

Scenaristul Jean Cosmos declara: „Secolul al XVI-lea era pentru mine un teren sângeros, mlăştinos, despre care avusesem o viziune aproximativă şi şcolărească: războaie religioase, masacrul din ziua Sfântulu Bartolomeu, Caterina de Medici”.

Frumoasa Mélanie Thiérry, în vârstă de 30 de ani, este actriţa care va vrăji cu siguranţă inimile spectatorilor aşa cum a făcut-o şi cu personajele principale din film. Şi-a făcut debutul pe marele ecran în pelicula lui Giuseppe Tornatore, „Legenda pianistului pe ocean” (1997). A mai evoluat în „Quasimodo del Paris”, de Patrick Timsit, „Canone inverso”, de Ricky Tognazzi, „The Half Life of Timofey Berezin”, de Scott Z. Burns, „Chrysalis”, de Julien Leclercq şi „Babylon”, de Mathieu Kassovitz, „L’Autre Dumas” de Safy Nebbou şi „Je vais te manquer”, de Amanda Sthers. În 2010 a fost recompensată cu „Premiul Cesar” pentru cea mai promiţătoare speranţă feminină, pentru pelicula „Le Dernier pour la route”, de Philippe Godeau.

Mama e cea care o îndeamnă să accepte căsătoria

Filmul are în distribuţie doi actori cunoscuţi de iubitorii de teatru şi film din România: Lambert Wilson, care a prezentat pe scena Teatrului Odeon din Bucureşti, în calitate de regizor, „Music-Hall”, de Jean-Luc Lagarce, cu Fanny Ardant în rolul principal (2009), şi Gaspard Ulliel, care a jucat în „Jacquou le Croquant”, filmat în Studiourile MediaPro de la Buftea (a mai evoluat în „Hannibal Lecter”, „Paris je t’aime” etc.).

Lambert Wilson cucereşte publicul, în rolul fermecătorului Conte de Chabannes. A debutat în teatru în piesa lui Lucian Pintilie „Les derniers” de Maxim Gorki, în 1978. A realizat albumul „Musical”, alături de John McGlinn, care a condus Orchestra Filarmonicii din Monte Carlo. Este cunoscut din filmele „Lady Oscar” de Jacques Demy (1978), „Cinq jours ce printemps-là”, de Fred Zinnemann, „Le sang des autres” de Claude Chabrol, „Rendez-vous” de André Téschiné, „La Femme Publique” de Andrzej Zulawski, „Les Possedés” de Andrzej Wajda, „Chouans” de Philippe de Broca, „On connait la chanson”, „Pas sur la bouche” şi „Coeurs” de Alain Resnais, şi „Des Hommes et des Dieux” de Xavier Beauvois.

Soţii De Montpensier

Tânărul actor Gaspar Ulliel, la fel de fermecător în rolul Ducelui Henri de Guise, este cunoscut din „Paris je t’aime”, de Gus Van Sant, „La troisième partie du monde”, de Eric Forestier şi „Le premier cercle”, de Laurent Tuel.

În rolul Prinţului de Montpensier, Gregoire Leprince-Ringuet, cunoscut din „Les Égarés” de André Téchiné, dă senzaţia că trece pe lângă rol, iar în rolul Ducelui d’Anjou, Raphael Personnaz, cu o interpretare destul de lineară.

Duel pentru dragostea unei prinţese

„Independenţa Film” anunţă că încă 5 filme, deja achiziţionate, pe care urmează să le distribuie în România în următoarele luni au fost selecţionate pentru competiţia de anul acesta a Festivalului de Film de la Cannes: „Melancholia”, de Lars von Trier, „Habemus Papam”, de Nanni Moretti, „Polisse”, de Maiwenn le Besco, „Le Gamin au velo”, de Jean Pierre şi Luc Dardenne, „La Piel que Habito”, de Pedro Almodovar.

De asemenea, unul dintre lungmetrajele distribuite de „Independenţa Film” în România va rula în afara competiţiei: „Michel Petrucciani”, de Michael Radford.