Culturile de porumb, floarea soarelui şi soia au fost grav afectate de secetă în acest an, în multe zone din ţară, iar în prezent în patru judeţe nu se mai poate iriga din cauza nivelului scăzut al Dunării, a declarat, pentru Agerpres, ministrul Agriculturii, Petre Daea.
„Culturile prăşitoare din acest an au fost grav afectate, sunt judeţe întregi, cum este cazul la Vrancea, unde tot judeţul este afectat, pe partea de nord a judeţului Galaţi, o bună parte din judeţul Buzău şi alte judeţe în partea de nord-vest, cum este cazul la Bihor, Arad şi Timiş, culturile de porumb, de floarea soarelui şi de soia sunt afectate. Sigur că aici se pune problema ce măsuri a luat Ministerul Agriculturii în această perioadă pentru a fi aproape de fermieri şi a le da sprijinul necesar pentru a reduce efectele negative produse de acest fenomen extrem de aprig pentru o ţară, ştiind că nu există nicio palmă de pământ în România la această dată care să nu fie afectată de secetă pedologică”, a precizat Daea.
Pe de altă parte, acesta a susţinut că în perimetrele irigabile situaţia este bună din punct de vedere al stării de vegetaţie, însă sunt patru judeţe unde nu se mai poate iriga, respectiv în Olt, Dolj, Teleorman şi Brăila, din cauza nivelului scăzut al Dunării.
„Anul acesta s-au irigat peste un milion de hectare prin norme succesive de irigaţii. Avem o situaţie bună din punct de vedere al stării de vegetaţie la culturile aflate în perimetrul irigabil, aceasta datorită faptului că am putut să conectăm staţiile de pompare la sursele de apă şi să le ţinem în stare de funcţionare, până când sursa dispărut. Spun că până când sursa dispărut pentru că în Olt, în Dolj şi în Teleorman şi de joi s-a oprit şi staţia de la Brăila IM Gheorghiu, care avea în spate o suprafaţă de 250.000 hectare şi deservea teritoriul celor două judeţe Brăila şi Ialomiţa, s-a oprit din cauza nivelului scăzut al Dunării. Apele fluviului s-au îndepărtat de mal, practic, în anumite zone, cum este cazul la Zimnicea, în vadul Dunării, se face plajă acum şi această situaţie nu este confortabilă din niciun punct de vedere. Cu toate intervenţiile pe care le-am făcut pentru a curăţa canalele de aducţiune, cu toate acestea, n-am putut să ţinem în stare de funcţionare staţiile de pompare”, a explicat oficialul MADR.
Potrivit sursei citate, din cele 86 de staţii de pompare, la ora actuală se mai lucrează cu 54 „peste tot în ţară”, deoarece nu mai există nivele de exploatare la staţiile de pompare.
„Se observă în judeţe situaţii diferite. Situaţii bune, care înseamnă stare de vegetaţie corespunzătoare, acolo unde s-au putut aplica udări din diferite surse. O situaţie mulţumitoare, acolo unde ploile au căzut pe areale mai restrânse, dar care au putut să menţină starea de vegetaţie a culturilor prăşitoare, însă sunt situaţii foarte grele în judeţele acestea de partea de est a ţării şi în partea de vest a ţării, cum spuneam în Vrancea, în Buzău, în Vaslui, în Galaţi, partea nord şi partea de centru şi vest a ţării, în Sălaj, Satu Mare, Bihor, Arad şi chiar Timiş”, a subliniat Daea.
Acesta a afirmat că România s-a mai confruntat cu o astfel de secetă în anul 2002, însă în acel an s-au pierdut peste 1,5 milioane de hectare cu grâu, şi nu doar din cauza secetei, ci şi a îngheţului din timpul iernii.
„Sigur, a fost o secetă în anul 2002, atunci datorită îngheţului din timpul iernii am pierdut 500.000 hectare de grâu, iar din cauza secetei din primăvară şi din vară am mai pierdut un milion de hectare şi am fost în imposibilitatea de a asigura seminţe în interiorul judeţelor, motiv pentru care am apelat la măsuri de întrajutorare, între judeţe. Atunci am luat sămânţa de grâu din partea de vest, din Satu Mare, Bihor, Timiş şi Arad, am transportat-o în estul şi în sudul ţării, în Constanţa, în Tulcea, Brăila, Ialomiţa, practic în Bărăgan, pentru a putea continua lucrările în aşa fel încât să putem asigura anul agricol 2002/2003. Atunci cultura grâului a fost mai puternic afectată, iar acum avem o altă situaţie: culturile prăşitoare sunt mai afectate şi din acest punct de vedere plecarea mea în teren s-a soldat cu o serie întreagă de măsuri operative pe care le-am putut lua imediat şi pe care le-am pus în dispozitivul deciziei ministrului şi actelor normative pe care le-am dus la Guvern”, a punctat şeful MADR.
Foto Arhivă
wow. unde era nenea asta in 2003? in 2008? extordinar. noi exortam masiv apa, iar bataia de joc cu „seceta” este pentru pooolimea care pune botu’. propaganda #isteriei de orice, numai pentru a ridica taxe, impozite si a introduce rationalizari si obisnuirea oilor cu saracia, foametea, mizeria si insetarea. hai siktir.
Sa ne aflam in treaba, sau, dupa razboi multi viteji s’arata. Asa si cu guvernul ipocrit reprezentat de ceva timp scurt de Daea! El arata ce se intampla acum dupa ce anteriorul nu a facut mai nimic in domeniu, mai ales ca au evitat sa puna agricultura in pnrr pentru fonduri! Si totusi ploua cat de cat, ploua putin dar ploua.
nu:
Dana Budeanu spune ca nu e seceta!
Profesionist , cerebral , implicat , priceput , solidar cu tara si taranii = Petre Daea . Petre Daea , pe care broscouiul saltaret , L.Orban , sinecurist de profesie , l-a ridiculizat ca fiind „politruc comunist” !
De dimineața până seara, Daea e cu fermierul in gura, adică cu hoții hoților care au furat terenurile din C.A.P. și I.A.S. și sunt proprietari a mii de ha de teren agricol. De muritorii de foame cu 3-4 ha care sunt țărani nu fermieri, fara nici un sprijin, nu vorbește. Ce hot rasat cu tot neamul lui! Huuo jigodie comunistă vopsita in capitalist!
Aduce Daeea ploaia ? Siktir cu beshitul asta comunist. Tot ii faceti publicitate unei fosile.
patru opinca Ba nene, tu esti prost? A apus epoca de aur,epoca de pupat in fund nomenclaturistii. Fugi si dormi somnul de veci al partidului .
Da` de Oros, licheaua protocalie, nu ziceti nimic? Ce-a facut in mandatul lui? Sau se supara boierii?
Domnul ministru Daea Petre trebuie cumva sa acopere incompetenta, indolenta, reaua vointa si pana la urma dispretul manifestat de conducerea PNL din USR din perioada Ludovic Orban si celebrul Sorin Ghinea fata de agricultura, fermierii si taranii romani manifestata prin alocarea sumei de zero euro din PNRR pentru investitiile din agricultura pe domeniul irigatiilor.