Norvegia va continua să își exploateze rezervele de petrol și gaze din Marea Barents, indiferent de poziția Uniunii Europene. Ministrul Energiei, Terje Aasland, a declarat acest lucru într-un interviu acordat agenției Reuters. În actualul context geopolitic și de securitate, a spus Aasland, continuarea explorărilor și exploatării resurselor din Marea Barents este în interesul Norvegiei și al Europei.
Resursele din Arctica, motiv de dispută între Norvegia și Bruxelles
Autoritatea norvegiană pentru petrol și gaze, Sokkeldirektoratet, estimează că aproximativ 63% din rezervele de petrol și gaze încă neexploatate ale țării se află în Marea Barents, doar în partea sudică a acestei regiuni existând aproximativ 610 miliarde de metri cubi de gaze naturale. Până în prezent, acolo sunt în exploatare trei zăcăminte.
Până acum, UE a susținut interzicerea unor noi foraje în Arctica din motive de mediu, însă în prezent își reevaluează poziția în cadrul unei noi strategii pentru regiunea arctică. O purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene a declarat că UE își menține în continuare moratoriul asupra exploatării petrolului, gazelor și cărbunelui în Arctica.
Grupurile de mediu avertizează asupra riscurilor pentru Arctica
Organizațiile de mediu cer Norvegiei să nu mai autorizeze explorări, exploatări sau noi infrastructuri pentru gaze în Marea Barents. Arctica se încălzește de patru ori mai repede decât media globală, iar condițiile dificile îngreunează intervențiile în cazul accidentelor. WWF, Greenpeace și alte ONG-uri cer UE să mențină moratoriul. WWF acuză Norvegia că face lobby pentru industria petrolieră.
Proiectele norvegiene, contestate din punct de vedere economic
Unii specialiști se îndoiesc de viabilitatea economică a extinderii exploatărilor. Ei estimează că cererea de gaze a UE va scădea mult până în 2040. Cererea ar putea fi acoperită prin infrastructura existentă din Marea Nordului. Pentru construirea unei noi conducte din Marea Barents către Europa ar fi necesară descoperirea unor rezerve suplimentare de 400-500 de milioane de barili echivalent petrol. Costul infrastructurii este estimat la circa 53 de miliarde de coroane norvegiene.
Norvegia invocă drepturile sale suverane
Aasland a invocat dreptul suveran al Norvegiei de a-și exploata resursele, chiar dacă UE își menține moratoriul. „Norvegia va dezvolta aceste zone, iar apoi va reveni UE să decidă dacă impune un moratoriu asupra achizițiilor de gaze sau petrol provenite de aici”, a declarat el pentru Reuters.
Petrolul extras din zona arctică poate fi oricum vândut pe piața mondială, iar gazele pot fi exportate în întreaga lume sub formă de gaz natural lichefiat (GNL).
Norvegia, cel mai important furnizor de gaze al Europei
De la invazia Rusiei în Ucraina, în 2022, Norvegia a devenit cel mai mare furnizor de gaze al Europei. Acoperă aproximativ 30% din necesarul Uniunii Europene și al Marii Britanii. Potrivit estimărilor oficiale, producția va scădea semnificativ după 2030 dacă nu vor fi dezvoltate noi zăcăminte.
În cadrul actualei runde de acordare a licențelor, Norvegia a deschis 70 de noi perimetre pentru explorarea petrolului și gazelor, dintre care 38 se află în Marea Barents.
Norvegia nu se ia dupa balerinele cu capul gol: Ursula, Mette, Kaja si Metsola.