Eseistul Andrei Pleşu îi răspunde printr-o parabolă preşedintelui Traian Băsescu, cel care ameninţase că va face dezvăluiri despre perioada în care primul i-a fost consilier. Pleșu susține că Traian Băsescu nu ar fi nici matur, nici abil, nici deștept.
„Un om s-a luat în vorbe cu un alt om, aflat, temporar, într-o importantă dregătorie. N-ar fi făcut-o, poate – mai ales că îl susţinuse cândva –, dacă nu s-ar fi simţit zgândărit de tot soiul de pozne ale dregătorului, care de care mai nărăvaşe, mai răstite, mai pe-alături cu drumul. Nu că el ar fi fost perfect, dar s-a gândit că unui ins puternic, unui bărbat adevărat îi eşti mai de folos arătându-i greşelile, decît cădelniţându-l bleg, de dimineaţă până seara. Din păcate, ca toţi zgândăritorii, zgândăritorului nostru nu-i plăcea să fie, la rândul lui, zgândărit. S-a înfuriat. Şi s-a trezit adăugând încă o boacănă la multele, măruntele şi mai puţin măruntele boacăne ale dregătoriei sale”, scrie Andrei Pleşu în Dilema Veche.
„În ce a constat gâlceava? Bombănitorul i-a făcut preopinentului său câteva reproşuri. Că, de pildă, nu ştie destulă istorie, că vorbeşte cam buruienos, că se sabotează singur înstrăinându-şi de-a valma şi prieteni, şi duşmani, că nu e destul de respectuos cu propria sa dregătorie şi că nu prea citeşte. E enervant, nu zic, să auzi astfel de hărţuieli. Dar dacă eşti un ins matur, sau măcar abil, dacă dispui de o picătură de umor şi de foarte, foarte multă inteligenţă (în afara deşteptăciunii tale native), ai la îndemână mai multe feluri de a răspunde decent”, mai scrie Pleșu.
În finalul editorialului din Dilema Veche, Andrei Pleșu spune că dregătorul, adică Traian Băsescu, „ar trebui să ia o hotărîre curajoasă, de natură să-i amuţească pe toţi: să-şi ceară scuze sau să facă marile dezvăluiri denigratoare pe care, din bunătate şi decenţă, le-a ţinut până acum secrete”.
