„Politicului îi prieşte o Putere judecătorească sleită de fricţiuni interne”

Astăzi, plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) o judecă pe Gabriela Baltag! S-a ajuns la această ordine de zi printr-un artificiu complet ilegal, propus de contestata judecătoare Andreea Chiş, fosta soţie a şi mai contestatului procuror Doru Ţuluş. Toate argumentele acestei „execuţii” le puteţi găsi în articolul nostru din numerele trecute, „Sistemul” vrea execuţia judecătoarelor Gabriela Baltag şi Evelina Oprina”, pe adresa (https://www.cotidianul.ro/sistemul-vrea-executia-judecatoarelor-gabriela-baltag-si-evelina-oprina-1/?fbclid=IwAR0W1wTv6v3CcluCOTYoUZ_YwqFpFubhkmdX1jCDlNi-jsmNBQYXqJLdBKo).

Am primit acum pe acelaşi subiect „Scrisoarea deschisă” adresată plenului CSM de către cunoscuta judecătoare VIORICA COSTINIU, membră de onoare a Asociaţiei Magistraţilor din România (AMR), prin care se atrage atenţia procurorilor şi judecătorilor din CSM asupra consecinţelor teribile pe care le poate avea o decizie de sancţionare a judecătoarei Gabriela Baltag doar pentru că a avut curajul să spună adevărul în cadrul unei conferinţe de presă susţinută la Caraş-Severin.

Vă prezentăm mai jos, în exclusivitate, textul integral al Scrisorii deschise pe care judecătoarea Viorica Costiniu a transmis-o către plenul CSM:

„Scrisoare deschisă adresată membrilor CSM

1. Modificările legislative din 2004 au asigurat parcursul ascendent al democratizării justiţiei din România.

Existenţa unui CSM cu atribuţii sporite în garantarea independenţei sistemului judiciar, al judecătorilor, al statutului procurorilor într-un stat de drept a constituit un aport consistent, fundamental în integrarea României în marea familie europeană.

În evoluţia sa, CSM a traversat multiple etape, iar membrii aleşi şi-au pus amprenta personalităţii, a profesionalismului, a înţelepciunii, a maturităţii şi a capacităţii manageriale.

Preocupat de ocrotirea statutului judecătorului, a procurorului faţă de vicisitudinile vremurilor, CSM s-a străduit să facă faţă provocărilor politicului interesat de supremaţia puterii.

Şi nu numai!

Frecventele modificări legislative au deturnat intenţiile iniţiale şi multe dintre problemele justiţiei s-au acutizat şi încă îşi aşteaptă rezolvarea.

Derapajele inerente sunt tot atîtea exemple că tînăra noastră magistratură este într-o perpetuă efervescență în parcursul ei evolutiv.

Şansa justiţiei este că între judecătorii şi procurorii sistemului sînt mulţi care, devotaţi principiilor, susţin o justiţie independentă, puternică, democrată.

2. „Corpul magistraţilor” salută cu respect pe judecătorul, procurorul care, în afara străduinţelor lor de a desăvîrşi actul de justiţie la cote de reală valoare, au puterea să sesizeze şi să clameze public neajunsurile ce dăunează sistemului, ţinute la sertar.

Curajul, încă vorbim din păcate de curaj, de a recunoaşte public problemele grave din sistem este o dovadă a maturităţii şi a experienţei acumulate în vîltoarea încrîncenată a atacurilor nedrepte iniţiate de politic indiferent de ideologii sau vremuri, ori de trădări dinlăuntrul justiţiei pentru funcţii şi jilţuri fără de preţ.

Asistăm cu stupoare la incitarea opiniei publice împotriva judecătorilor şi procurorilor care se află doar sub paza legii, fără vreun tratament preferenţial (nimeni nu este deasupra legii).

Guvernul îndeamnă la nerespectarea legilor, a hotărîrilor judecătoreşti.

În aceste momente, CSM are obligaţia constituţională şi legală de a lumina întunericul în care se zbate Executivul şi de a-l readuce în matca atribuţiilor sale menite să guverneze în temeiul LEGII.

Şi CSM ce face? De 6 luni încearcă să lămurească un judecător din Neamţ că atunci cînd sesizează CSM este absolut necesar să cunoască şi legea, să acţioneze în sensul ei.

Nu în ultimul rînd, tot în condiţiile legii, dacă o cunoaşte, judecătorul din Neamţ trebuie să se decidă cînd şi cum spune legea, care este obiectul sesizării ce nu poate fi versatil modificat după împrejurări, doar doar să iasă ceva ce se urmăreşte să aibă un rezultat şi cît mai public.

Iniţial s-a cerut apărarea reputaţiei profesionale a corpului de magistraţi/ judecători, apoi s-a cerut prin concluzii scrise apărarea propriei reputaţii profesionale, ca după ce i s-a respins ca inadmisibilă sesizarea, ca un judecător competent (petent) să ceară în aceeaşi cauză cercetarea disciplinară a doamnei judecător dr. Gabriela Baltag, membru ales CSM care prin discursul său cu ocazia bilanţului de la Tribunalul Caraş ar fi adus „ofensă imaginii justiţiei”!

Motivul: dna judecător Baltag a avut curajul să spună lucrurilor pe nume, ce înlăuntrul sistemului se cunosc şi a căror rezolvare se aşteaptă nu în ultimul rînd din partea CSM.

Oare unii dintre noi au totuşi proprietatea termenilor (!?)

Hotărîrea nr 808 din 4.06.2020 a Secţiei pentru judecători, explicită şi pentru novicii care nu cunosc legile, îndeamnă la reflexie şi la cunoaşterea legilor, inclusiv de către judecătorul din Neamţ, nehotărît în demersurile sale care nu-i onorează defel reputaţia şi nici nu aduce servicii imaginii justiţiei ce îl preocupă în subsidiar.

Multe semne de întrebare se ridică!

Oare de ce intrigă adevărurile din justiţie „ascunse sub preş de ochii soacrei”, cum spune povestea, adică – în termeni moderni – publicul larg, cetăţeanul care se loveşte zilnic de neajunsurile din justiţie, de conduite neadecvate şi limbaj reprobabil? Cîtă vreme NU avem curajul să le recunoaştem, să ni le asumăm, NU vom găsi nici soluţii şi lucrurile se vor perpetua în aceeaşi măsură, consolidînd neîncrederea în actul de justiţie, întîi prin noi şi faptele noastre şi apoi, mai ales, faţă de cei care le cunosc şi nu le rezolvă.

Nu puneţi pumnul în gura celui care, cu bună-credinţă, graieşte cu durere despre aspecte care ruşinează sistemul judiciar, poate nu atît prin ele însele, cît prin faptul că ele sînt ascunse şi-i ascunde şi pe alţii şi mai ales nu există voinţa ca ele să se rezolve. Evident, oprobiul public nu va viza pe cei care întreprind un act de curaj, semnalînd cu sinceritate şi responsabilitate atitudini, practici care nu fac în niciun caz faima justiţiei.

Colegii din Caraş au apreciat laudativ discursul doamnei judecător Baltag şi alţi judecători şi procurori au achiesat la mesajul sincer, responsabil, asumat, exprimat liber de un membru al CSM care se bucură de RESPECT şi CONSIDERAŢIE, de credibilitate, cu un renume consolidat prin eforturile sale de apărare a independenţei judecătorului, a magistraturii, a drepturilor de care azi se bucură, cu un zîmbet larg şi pe facebook judecătorul din Neamţ.

Discursul dnei judecător Baltag este al unui judecător care chiar cunoaşte problemele justiţiei, pentru care a propus multiple soluţii şi a luptat pentru ele în timp ce alţii şi- au văzut de cariere şi statutul de judecător le-a fost cartea de vizită pentru alte cariere ce pentru unii au devenit, în timp, prioritare funcţiei generatoare de beneficii carieristice.

În opinia multor colegi – judecători şi procurori în activitate şi retired people, mesajul dnei judecător dr. Baltag este un BONUS pentru justiţie în faţa opiniei publice care se simte mai în siguranţă dacă justiţia, ea însăşi, prin organismele sale, acţiuni întemeiate pe lege îşi foloseşte mecanismele pentru a găsi soluţii legale în a anihila neajunsurile inerente, în loc să le ignore cu bună ştiinţă, să dea bine, eventual, la un bilanţ profesional formal.

3. Profesionalismul, devotamentul pentru edificarea unei justiţii drepte, parcursul carierei nu se clamează public, cu CV-ul pe facebook şi cu bucuriile maritale împărtăşite la vedere pentru a-ţi cîştiga o bună reputaţie profesională şi nu numai.

În anonimat, judecătorul cladeşte adevărul judiciar, are conştiinţa actului sau, transformă noaptea în zi, se instruieşte în tăcere pentru ca hotărîrea lui să vorbească pentru el.

Dar, ca în orice domeniu, şi în justiţie sînt excepţii, doar purtători de robă fără vocaţie, pentru că şi judecătorii şi procurorii provin din aceeaşi societate românească bulversată, iar hotărîrile acestora nu sunt decît oglinda fidelă a acesteia.

În lumea politică, adversităţile, limbajul licenţios, habarnismul legislativ, desconsiderarea principiilor fundamentale ce stau la baza drepturilor cetăţenilor, clamate pentru publicul larg, dar strivite de ignoranţa şi reaua-credinţă a politicienilor de toate culorile, sînt o realitate ce nu poate fi contestată.

Aceste „obiceiuri”, „practici” translate însă în peisajul judiciar reprezintă o gravă problemă pentru că „divide et impera” este apanajul celor care vor să destructureze soliditatea, consistenţa sistemului judiciar, al corpului de judecători şi procurori.

Sistemul are pîrghiile legale să înlăture pe cei ce nu-i fac cinste şi trebuie utilizate cu bună credinţă faţă de cei care se înscriu în aceşti parametri.

Nu eşti însă TU, ca membru CSM, îndrituit, ca, folosindu-te de o demnitate pasageră, să uzezi de aceste pîrghii pentru satisfacerea unor orgolii, vanităţi, veleităţi mai mult sau mai puţin personale, profesionale, interesate sau comandate.

Cum bine a evidenţiat doamna judecător dr. Gabriela Baltag, cetăţeanul, beneficiar al actului de justiţie are DREPTUL la abordarea cu sinceritate a nevolniciilor din sistem, să se cuantifice prejudiciile aduse adevărului prin necunoaşterea legii ori aplicarea ei speculativă pentru că adevărurile nespuse sau ascunse, în şi de sistem, nu pot fi definite altfel decît cum s-a afirmat.

4. Cîtă vreme judecatorul din Neamţ, nici nu contează numele, nu este lămurit el însuşi, în propria-i sesizare, de care reputaţie profesională este mai interesat – a corpului de magistraţi ori a propriei sale reputaţii,

Cîtă vreme nu a identificat în ce constă părerea publică şi cum a devenit ea din „favorabilă” în „defavorabilă” după discursul de la Caraş,

Cum a fost afectată credibilitatea şi siguranţa în exercitarea profesiei, a autorităţii opiniilor profesionale ori

Care este imaginea creată în conştiinţa colectivă referitor la cum îşi exercită magistraţii funcţia, conţinutul sesizării sale, respinse „de pe scaun” ca inadmisibilă cuprinde doar vorbe goale, teorisme de circumstanţă ori o nevoie de publicitate gratuită.

Subiectul, fiind, ca în toate timpurile, la Ordinea zilei, indiferent de proceduri şi speculaţii regulamentare (practici guvernamentale luate fără titlu), după votul de respingere ca inadmisibilă a sesizării judecătorului nehotărît din Neamţ, prinzînd din zbor „ideea” reformată, asistăm la preocuparea singulară, dar aparent la fel de nehotărîtă de a se cerceta o eventuală atingere a independenţei judecătorilor adusă de doamna judecător dr. Baltag în discursul de la Caraş, pentru ca în final să se cerceteze la cererea doamnei judecător dr. Chiş atingerea adusă independenţei autorităţii judecătoreşti!

Toate aceste solicitări sînt, pînă la acest moment, fundamentate pe argumentaţia din sesizarea judecătorului nehotărît de la Neamţ apreciată fiind de membrul judecător CSM nehotărît, bună pentru orice variantă: reparare reputaţie, atingere independenţa judecătorilor, atingere independentă autorităţii judecătoreşti.

Dragi colegi, membri aleşi şi din oficiu ai CSM,

Pe acest din urmă aspect nu putem să gîndim cu glas tare şi hîrtia să îndure greutatea vorbelor ce ne-ar trece prin cap, într-un duel verbal de excepţii şi reguli pentru că nu am respecta norme pe care le pretindem altora!

Dar, în timp ce instanţele, parchetele se zbat să răzbată coordonatele timpului şi să accelereze activităţile judiciare cu un personal redus, cu mijloace logistice deficitare, CSM plimbă sesizări, unele deja soluţionate, de la Secţia de judecători la Plen, de parcă ar duce lipsă de activitate şi o lucrare copy-paste este întoarsă şi pe dungă, doar s-ar alege ce s-a urmărit.

E de notorietate că pe şoselele României ursul se plimbă liber şi acum îl plimbăm şi de la Secţie la Plen?!

Stimularea învrăjbelii gratuite, între, despre, cu privire la judecători, procurori, este o ţintă atinsă fără efort de POLITIC, căruia îi prieşte o putere judecătorească sleită de propriile fricţiuni.

Gîlcevile interne din sistem, din instituţiile sale înnobilate de calitatea de garant al independenţei justiţiei sînt în defavoarea imaginii acesteia.

Imaginea justiţiei sîntem fiecare din noi, deci şi CSM care nu strică (!?) dar nici n-adaugă la imaginea ei.

Judecători şi procurori (înclin să cred că şi staful din CSM şi din Inspecţia judiciară) se-ntreabă:

– cînd justiţia se confruntă cu atîtea probleme ce aşteaptă rezolvări presante;

– cînd justiţiabilii vă sesizează cu aspecte care ruşinează mai întai pe cei care au puterea şi nu le rezolvă şi apoi pe cei care nu ştiu ce-i ruşinea,

care prioritaţi se evidenţiază pentru membrii CSM: cele ale sistemului sau cele personale?

Am convingerea fermă că responsabilizaţi fiind, preocuparile dvs, asemeni dnei judecător dr. Gabriela Baltag, vor viza situaţia justiţiei în concret, promovarea încrederii cetăţeanului în actul de dreptate, consolidarea unui corp de magistraţi integri, devotaţi profesiei, cu o conduită demnă, care să se manifeste în solemnitatea sălilor de şedinţă a instanţelor şi nu pe trepte cu plăcuţe pentru identificare.

Apăraţi valorile reale din justiţie ca să producă valori, nu pe cele create artificial care caută faimă, deşi îi lipseşte fondul!

Aşa că este firesc, judecători şi procurori, să ne alăturăm colegilor de la Caraş care au salutat mesajele onorante ale dnei judecător dr. Gabriela Baltag, prezentă trup şi suflet în realitatea factuală a aspectelor ce vizează justiţia cu plusurile şi minusurile în ansamblul ei.

P.S.: Oare fiecare dintre dvs ce mesaje aţi transmis în şedinţele de bilanţ în care aţi participat de nu a reţinut atenţia unuia sau altuia să le facă publice?!

Întrebare retorică, cu răspuns la purtător!

Cu deosebită consideraţie măsurată cît toate beneficiile aduse justiţiei de fiecare dintre dvs care temporar o slujiţi din jilţ de CSM,

Judecător Viorica Costiniu

Preşedinte de onoare al A.M.R.”