Popești Leordeni, punctul terminus al operațiunii Trandafirul

Înainte de a mă muta în Popești-Leordeni, nu cu multă vreme în urmă, nu știam absolut nimic despre acest oraș. Am aflat mai apoi, împins de curiozitatea numelor exotice care mă înconjurau, mai multe lucruri. De pildă, faptul că istoricul și cronicarul de la curtea lui Nicolae Mavrocordat, Radu Popescu, își luase numele de familie de la satul Popești, acolo unde bunicul său, Gheorghe Carida, se stabilise. Am mai aflat că Gheorghe Costaforu, unul dintre pionierii dreptului penal din România și absolvent de Sorbona, deținuse un conac aici. De asemenea, numeroasa comunitate catolică a cărei prezență o remarcasem era alcătuită din urmașii bulgarilor paulicieni pe care domnitorul Alexandru Conduratu îi adusese aici pentru a coloniza localitatea.

Dar ceea ce m-a intrigat cel mai tare se afla la o aruncătură de băț de locuința mea. Un monument în mijlocul căruia se ridică o biserică suspendată și care poartă numele de Monumentul Eroilor de la Timișoara. Ce caută eroii de la Timișoara în Popești Leordeni, m-am întrebat.

Operațiunea Trandafirul

În decembrie 1989, în timp ce Nicolae Ceaușescu era plecat în Iran, Elena Ceauşescu, rămasă la conducerea statului, a plănuit, alături de Emil Bobu, secretar al PCR şi de ministrul de Interne Tudor Postelnicu, ştergerea urmelor lăsate de morţii Revoluției de la Timișoara.

Așa că, în noaptea de 18 spre 19 decembrie 1989, s-a pus în aplicare Operaţiunea Trandafirul. Un nume frumos pentru o acțiune mizerabilă. Cadavrele victimelor represiunii armatei din 17 decembrie urmau să fie furate din morga Spitalului Judeţean Timiș. Cadavrele trebuiau apoi transportate la Bucureşti şi incinerate la crematoriul Cenuşa. Pentru a se explica lipsa oamenilor, urma să se lanseze zvonul că aceştia au fugit din ţară.

Generarul Constantin Nuţă i-a ordonat şefului Miliţiei Timiş, Ion Deheleanu, să se ocupe de problemă. Acesta a comandat o autoizotermă de la Comtim, de la Autobaza de la Berecsăul Mare, iar adjunctul său Ioan Corpodean a format echipa de ofiţeri care să transporte cadavrele.

Din această echipă au făcut parte Gheorghe Avram, Iosf Veverca, Eugen Mişea şi Tiberiu Grui. Conducătorul acţiunii de la spital a fost colonelul Nicolae Ghircoiaş, şeful Institutului de Criminalistică al Capitalei. Doctorul Ovidiu Golea, directorul Spitalului Judeţean, a fost cel care a deschis lacătul de la morgă.

Pentru a se putea lucra în linişte, s-au stins becurile din curte

Geamurile saloanelor au fost acoperite cu perdele. Luminile din curte au fost stinse. În acea noapte, miliţienii au încărcat peste 40 de cadavre, victime ale represiunii. După unele surse, e posibil ca în camion să fi fost puși nu doar oameni împușcați în stradă, ci și răniți care fuseseră executați, ulterior, după ce au ajuns în spital. Numărul victimelor era monitorizat de către Nicolae Ghircoiaş, iar din partea Armatei de colonelul Dumitru Dăescu. Aceştia raportau direct către Stănculescu şi Coman.

În noaptea de 18 pe 19 decembrie, între orele 1.30 şi 4.00, miliţenii au încărcat în camion peste 40 de cadavre. După încărcarea cadavrelor, autoizoterma s-a întors la inspectorat de unde a fost preluată de şoferul Dorel Ceaca. Dimineaţa, avea să plece la Bucureşti, împreună cu căpitanul Valentin Ciucă, care a şi condus vehiculul inainte de intrarea în Bucureşti. Camionul a fost însoţit de un autoturism în care se aflau trei miliţeni.

Ofiţerii de miliţiei din capitală trebuiau să prea “coletele”. Conducătorul acţiunii din capitală a fost adjunctul miliţiei, Ioan Baciu. La intrarea în Bucureşti, plăcuţele de înmatriculare ale camionului au fost înlocuite. Cei veniţi de la Timişoara au fost cazaţi la un hotel, până când cei de la la crematoriu îşi făceau treaba.

Prime de 2.000 de lei pentru angajații crematoriului

Au fost chemaţi la lucru toţi angajaţii crematoriului, care au primit câte 2.000 lei, dacă semnează că nu vor divulga secretul operațiunii. În dimineaţa de 20 decembrie, patru pubele cu cenuşă au fost duse pe raza localităţii Popeşti-Leordeni şi au fost aruncat într-o gură de canal. La revenirea la Timişoara, şoferul, care nu ştia ce s-a transportat, a fost trimis să spele izoterma.

Pentru a şterge complet urmele, s-a ordonat distrugerea întregii documentaţii privind victimele. În 22 Decembrie, au fost arse toate documentele medicale întocmite de ofiţerii criminalişti, inclusive filmele foto care au fost realizate.

Pelerinaj anual la Popești Leordeni

După Revoluție, rudele celor uciși la Timișoara și arși la crematoriul Cenușa au început să organizeze anual un pelerinaj la Popești Leordeni. Începând din 2011, un monument în centrul căruia se ridică o biserică suspendată a fost ridicat de autorități pe locul unde cenușa cadavrelor victimelor de la Timișoara a fost aruncată în canal.