Guvernul condus de premierul Peter Magyar a prezentat proiectul de buget pentru anul 2027, stabilind o țintă de deficit de 4,9% din PIB. În discursul susținut în fața parlamentului de la Budapesta, șeful executivului ungar a menționat explicit România și Franța drept exemple de consecințe negative ale incapacității unui guvern de a controla cheltuielile excesive și corupția.
Trimiterea la România în discursul din parlamentul ungar
Într-o intervenție de peste două ore în fața parlamentului ungar, premierul Peter Magyar a folosit situația din România pentru a justifica necesitatea unor măsuri de consolidare fiscală, potrivit Reuters.
Șeful executivului de la Budapesta a declarat că exemplele oferite de Franța și România arată consecințele directe la care se ajunge atunci când o administrație nu reușește să frâneze cheltuielile guvernamentale scăpate de sub control, corupția și risipa de resurse publice de-a lungul mai multor ani.
Declarația a fost inclusă în discursul de prezentare a primului plan bugetar al noii administrații ungare, proiect conceput ca un test de credibilitate pentru obiectivul pe termen lung de aderat la zona euro. Administrația condusă de Magyar a preluat un deficit bugetar estimat la 7,5% din PIB pentru anul în curs, moștenit de la fostul prim-ministru Viktor Orban. Planul anunțat propune o reducere a deficitului mai accentuată decât estimările analiștilor, care anticipau un nivel de 5,3% din PIB.
Măsurile de reducere a deficitului și sursele de venituri
Planul bugetar urmărește reducerea deficitului sub pragul de 3% din PIB impus de Uniunea Europeană până în anul 2030. Reconfigurarea fiscală prezentată include o rezervă de contingență de 300 de miliarde de forinți (aproximativ 826 de milioane de euro) și ajustări structurale în valoare totală de 4 puncte procentuale din PIB.
Potrivit datelor furnizate de premierul ungar, eliminarea măsurilor de cheltuieli unice și a facilităților acordate de fostul guvern înainte de alegeri va îmbunătăți balanța bugetară cu 1,4 puncte procentuale. Combaterea corupției și reducerea cheltuielilor excesive din sectorul public sunt estimate să aducă o economie de 1,5 puncte procentuale din PIB, în timp ce reducerea costurilor de deservire a datoriei publice va contribui cu încă 0,1 până la 0,2 puncte procentuale.
De asemenea, noile venituri vor proveni din introducerea unei taxe pe avere în valoare de 200 de miliarde de forinți, din creșterea taxării companiilor din sectorul energetic cu 100 de miliarde de forinți și din majorarea impozitului pe profit cu 2 puncte procentuale, până la 11%, pentru companiile cu o cifră de afaceri anuală de peste 500 de milioane de euro.
Noi cheltuieli guvernamentale și investiții din fonduri europene
Din spațiul fiscal de 4 puncte procentuale obținut prin aceste măsuri, guvernul va aloca 1,4 puncte procentuale pentru îndeplinirea promisiunilor electorale, în timp ce restul de 2,6 puncte procentuale va fi direcționat exclusiv spre reducerea deficitului.
Totalul cheltuielilor noi prevăzute pentru anul viitor depășește 2.000 de miliarde de forinți (6,2 miliarde de dolari). Printre acestea se numără 449 de miliarde de forinți pentru majorarea pensiilor, 677 de miliarde de forinți pentru creșterile salariale din sectorul bugetar, dublarea alocațiilor familiale și reduceri de taxe destinate pentru peste două milioane de persoane cu venituri mici.
În paralel, guvernul ungar intenționează să utilizeze fonduri europene deblocat în urma revizuirii reformelor din era Orban pentru a finanța investiții de amploare în locuințe, infrastructură și managementul resurselor de apă. Măsurile de subvenționare a prețurilor la energie pentru gospodării vor fi menținute în continuare.