Premiul Saharov 2026 acordat Curții Penale Internaționale. Decizia Parlamentului European vine după presiunile administrației Trump

Curtea Penală Internațională (CPI) și colectivul său de funcționari sunt laureații Premiului Saharov pentru libertatea de gândire pe anul 2026. Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a anunțat decizia joi, în plenul reunit la Strasbourg, și a subliniat că distincția recompensează eforturile depuse pentru apărarea dreptului internațional și eliminarea impunității în cazurile de genocid, crime de război, crime împotriva umanității și crimă de agresiune.

„Uniunea Europeană se bazează pe respectarea principiului multilateralismului și a instituțiilor internaționale. Prin acordarea Premiului Saharov Curții Penale Internaționale și funcționarilor acesteia, Parlamentul European recunoaște activitatea importantă a Curții în ceea ce privește respectarea dreptului internațional și a justiției”, a declarat Roberta Metsola.

În rapoartele oficiale adoptate recent, eurodeputații au cerut Comisiei Europene să activeze „Legea UE de blocare”. Acest mecanism juridic anulează pe teritoriul comunitar efectele deciziilor și sancțiunilor extrateritoriale impuse de state din afara Uniunii și le permite operatorilor europeni să solicite despăgubiri în justiție. Ceremonia oficială de înmânare a premiului va avea loc în luna decembrie, la Strasbourg.

Mandatele de arestare împotriva oficialilor din Israel și sancțiunile SUA

Distincția acordată de Parlamentul European vine la două săptămâni după ce administrația președintelui american Donald Trump a extins sancțiunile împotriva instanței cu sediul la Haga. Washingtonul a contestat în mod repetat mandatele de arestare emise de Curtea Penală Internațională  împotriva unor lideri israelieni, printre care se află și prim-ministrul Benjamin Netanyahu, precum și o investigație mai veche, închisă între timp, referitoare la acțiunile militarilor americani în Afganistan.

Pe 9 octombrie, Departamentul de Stat din Washington a trecut de la sancțiuni individuale aplicate magistraților la măsuri îndreptate direct împotriva instituției. Decizia interzice companiilor americane să mai furnizeze servicii bancare, polițe de asigurări sau programe software către tribunalul internațional. Pentru a evita blocajul tehnic, angajații CPI au renunțat în ultimele luni la sistemele informatice furnizate de compania Microsoft și au trecut la variante de tip open source.

„Președintele Trump nu va permite niciodată Curții Penale Internaționale să îi urmărească penal pe americani. De aceea, astăzi, Statele Unite impun sancțiuni Curții Penale Internaționale. Vom interzice tranzacțiile cu această instanță incorectă”, a declarat secretarul de stat american Marco Rubio la momentul anunțului.

În replică, procurorul adjunct al CPI, Nazhat Shameem Khan, a respins presiunile externe și a precizat că dosarele nu vor fi oprite: „Sancțiunile au scopul de a submina statul de drept la nivel internațional și activitatea desfășurată de o instituție judiciară independentă. Activitatea noastră va continua în toate cazurile, anchetele și urmăririle penale pe care le avem în derulare”.

Premiul Nobel pentru Navi Pillay și distincția dintre ancheta ONU și activitatea CPI

Noile sancțiuni americane au fost impuse pe 9 octombrie, la doar câteva ore după ce Comitetul Nobel din Norvegia i-a acordat Premiul Nobel pentru Pace juristei sud-africane Navanethem „Navi” Pillay. Comitetul a motivat alegerea prin nevoia de a transmite un mesaj public într-o perioadă în care „judecătorii și instituțiile de drept internațional sunt supuși unor atacuri politice”.

Decizia de la Oslo a provocat nemulțumirea președintelui Donald Trump. Liderul de la Casa Albă a redistribuit pe rețeaua Truth Social un mesaj în care Comitetul Nobel era acuzat că a devalorizat distincția, iar laureata era criticată pentru o investigație în care statul Israel a fost acuzat de genocid. La rândul ei, jurista sud-africană a făcut o remarcă ironică la adresa liderului american în primele declarații de după anunțarea premiului: „Dacă aplaudați puțin mai tare, s-ar putea să împart premiul cu Trump”.

Parcursul profesional al laureatei presupune însă o delimitare instituțională între structurile internaționale în care a activat. Navi Pillay a fost judecătoare la Camera de Apel a Curții Penale Internaționale în perioada 2003–2008, după un mandat la Tribunalul Penal Internațional pentru Rwanda.

În schimb, decizia prin care Israelul a fost acuzat de comiterea unor acte de genocid nu a fost luată la nivelul CPI, ci în cadrul unei structuri a Organizației Națiunilor Unite (ONU). Navi Pillay a adoptat această concluzie în calitate de președintă (chair) a Comisiei Internaționale Independente de Anchetă a ONU pentru Teritoriile Palestiniene Ocupate, funcție pe care a deținut-o până recent. În prezent, jurista sud-africană activează la o altă instanță, Curtea Internațională de Justiție, în procesul în care statul Myanmar este acuzat de genocid.