' fill='%23FBBC05' d='M0 37V11l17 13z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%23EA4335' d='M0 11l17 13 7-6.1L48 14V0H0z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%2334A853' d='M0 37l30-23 7.9 1L48 0v48H0z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%234285F4' d='M48 48L17 24l-4-3 35-10z'/%3e%3c/svg%3e){kind=small}
Cardurile de asigurări de sănătate reprezintă o lipsă de protecţie a informaţiilor strict personale, iar dosarul patologic al pacientului nu trebuie trecut pe acestea, a declarat preşedintele Colegiului Medicilor din România, prof. dr. Vasile Astărăstoae.
În timp ce dr. Marius Filip, de la Direcţia Generală Evaluare a Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), susţine că introducerea cardului de asigurări de sănătate va reduce considerabil birocraţia, iar spargerea datelor de pe acesta necesită o perioadă îndelungată de timp, de aproape 300 de luni, Astărăstoae este de altă părere.
„Consider că nu există sistem pe care hackerii să nu-l poată sparge într-un timp foarte scurt. Nu vreau să bag panică în rândul populaţiei, dar dacă acest card va fi introdus, cei care susţin acest demers trebuie să îşi asume pe deplin responsabilitatea pentru efectele ce pot apărea. Orice elemente referitoare la patologia pacientului trebuie trecute pe card numai cu acceptul acestuia”, a punctat Vasile Astărăstoae.
Cardurile naţionale de sănătate se vor emite individual, pentru fiecare asigurat având vârsta de minimum 14 ani. Cipul cardului de sănătate ar urma să conţină date privind istoricul medical al titularului, dovada achitării contribuţiilor pentru sănătate, grupa sanguină, RH-ul, precum şi dispoziţia sa privind donarea de organe. Cardurile de sănătate ar putea deveni operaţionale din 2011.
