Preşedinta Parlamentului sârb Slaviţa Djukici Dejanovici a anunţat joi organizarea alegerilor prezidenţiale pentru 6 mai, în acelaşi timp cu cele municipale şi legislative, un demers care a devenit posibil în urma demisiei preşedintelui Boris Tadici, a anunţat agenţia Tanjug.
Pe 6 mai, şapte milioane de sârbi vor vota pentru a-şi alege deputatii, preşedintele, consilierii municipali, dar şi pe membrii Adunarii Regionale din Voivodina. În sondaje conduce Partidul Progresist din Serbia, de orientare naţionalistă, cu 33,2%, urmat de Partidul Democrat, prooccidental, cu 29,1%. Ambele partide fac parte din alianţe electorale. Alte trei partide au şanse de a depăşi pragul electoral de 5%. Cel mai important este Partidul Socialist, cu 11,1%. Condus de Ivica Dacici, fost purtător de cuvânt al lui Slobodan Miloşevici. Acesta s-a aliat cu prooccidentalii şi a deţinut portofoliul Internelor în actuala guvernare.
Analiştii sârbi consideră că Partidul Democrat nu va avea probleme în a rămâne la putere, dacă se va clasa la circa 7% în spatele naţionaliştilor, aceasta pentru că democraţii au mai multe variante de a încheia alianţe postelectorale.
Miza alegerilor este enormă, acesta fiind şi motivul pentru care preşedintele Tadici a renunţat la ultimele nouă luni ale mandatului său, pentru a deveni locomotiva electorală a partidului. “Potrivit sondajelor, el este mai popular decât partidul său; intrarea sa în cursă va duce la recuperarea de către democrati a alegătorilor care s-ar fi abţinut sau ar fi votat pentru un alt partid”, spune Dejan Vuk Stankovici, profesor la Institutul pentru Ştiinţe Sociale din Belgrad.
Partidul Democrat şi preşedintele Boris Tadici au făcut concesii majore în privinţa republicii autoproclamate Kosovo, acceptând să iniţieze negocieri cu autorităţile de la Priştina. În schimb, Serbia şi UE au incheiat acordul de asociere, o realizare pe care Tadici şi democraţii vor miza mult în campania electorală.
De partea cealaltă se află Partidul Progresist din Serbia, condus de naţionalistul Tomislav Nikolici, care are o orientare prorusă. Nikolici a mizat mult pe cartea anti-kosovară. Sondajele arată însă că sârbii încep să fie mai puţin interesaţi de independenţa Kosovo sau de asocierea la UE, fiind în schimb preocupaţi de creşterea şomajului, reducerea salariilor şi scăderea nivelului de viaţă.
Moneda naţională nu a mai fost atât de slabă de la căderea regimului Miloşevici, iar creşterea economică de cel mult 0.5% este extrem de modestă.
Fii primul care comentează
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.