Prima lege din pachetul Predoiu, adoptată cu scandal

Camera Deputaţilor a adoptat, marţi, proiectul de lege privind Consiliul Superior al Magistraturii, care are ca obiect reglementarea organizării şi funcţionării Consiliului propunându-se spre abrogare Legea nr. 317/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

S-au înregistrat 191 de voturi „pentru”, 83 de voturi ‘contra’ şi o abţinere.

Proiectul face parte din pachetul de legi ale justiţiei şi a fost adoptat de Comisia specială parlamentară pentru legile justiţiei şi a intrat marţi pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaţilor în procedură de urgenţă.

Potrivit proiectului, membrii CSM se aleg din rândul judecătorilor şi procurorilor numiţi de preşedintele României, cu o vechime de cel puţin 7 ani în funcţia de judecător sau procuror definitiv şi care nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani, cu excepţia situaţiei în care a intervenit radierea sancţiunii.

Un amendament prevede ca, de îndată după constituire, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie convoacă secţiile corespunzătoare ale CSM pentru desemnarea candidaţilor pentru funcţia de preşedinte şi vicepreşedinte, precum şi plenul CSM pentru alegerea preşedintelui şi a vicepreşedintelui.

În termen de 60 zile de la şedinţa de constituire a Consiliului Superior al Magistraturii se stabilesc atribuţiile şi responsabilităţile fiecărui membru permanent, pe domenii de activitate, prevede un alt amendament adoptat de comisia specială. Termenul cuprins în proiectul de lege în varianta Guvernului era de 15 zile.

Lucrările plenului şi ale secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii sunt, de regulă, publice. Membrii plenului sau ai secţiilor hotărăsc, cu majoritate de voturi, situaţiile în care şedinţele nu sunt publice. Şedinţele secţiilor în care se soluţionează cererile privind încuviinţarea percheziţiei, reţinerii, arestării preventive sau arestului la domiciliu, controlului judiciar sau controlului judiciar pe cauţiune cu privire la judecători ori procurori, precum şi cele ce privesc audierile şi deliberările în materie disciplinară nu sunt publice, prevede un alt amendament.

Un alt amendament acceptat de comisia specială arată că şedinţele publice de plen şi de secţii se transmit în direct, audiovideo, pe pagina de internet a CSM, se înregistrează şi se publică pe pagina de internet a Consiliului. Excepţie fac deliberările şi audierile în materie disciplinară.

Cererea de recuzare se soluţionează de secţia corespunzătoare în materie disciplinară, în aceeaşi compunere.

Potrivit unui alt amendament, răspunderea disciplinară a judecătorilor şi procurorilor se prescrie în termen de 4 ani de la data săvârşirii abaterii disciplinare. Termenul de prescripţie a răspunderii disciplinare se suspendă pe întreaga durată a suspendării judecăţii acţiunii disciplinare. Răspunderea disciplinară se prescrie oricâte suspendări ar interveni, dacă termenul de 4 ani este depăşit cu încă 1 an.

În cazul încetării calităţii de membru al Consiliului Superior al Magistraturii înainte de expirarea mandatului, pentru locul rămas vacant se organizează noi alegeri, potrivit procedurii prevăzute de lege, în termen de cel mult 30 de zile de la vacantare.

Parlamentarii au mai decis că funcţionarii publici şi personalul contractual din aparatul propriu al Consiliului Superior al Magistraturii şi al Inspecţiei Judiciare sunt asimilaţi, ca rang şi salarizare, personalului corespunzător din cadrul Parlamentului, beneficiind în mod corespunzător de drepturile salariale ale acestuia.

Inspectorul-şef şi inspectorul-şef adjunct sunt numiţi de plenul CSM dintre inspectorii judiciari în funcţie cu o vechime de cel puţin 1 an în funcţia de inspector judiciar, în urma unui concurs care constă în prezentarea unui proiect referitor la exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere respective, urmărindu-se competenţele manageriale, gestiunea eficientă a resurselor, capacitatea de a-şi asuma decizii şi responsabilităţi, competenţele de comunicare şi rezistenţa la stres.

Directorul Direcţiei de inspecţie pentru judecători şi directorul Direcţiei de inspecţie pentru procurori sunt numiţi de secţia corespunzătoare, la propunerea inspectorului şef, dintre inspectorii judiciari în funcţie cu o vechime de cel puţin 1 an în funcţia de inspector judiciar, în baza unei proceduri în care sunt evaluate proiectele de management specifice fiecărui post, astfel încât să asigure coeziune managerială, competenţă profesională, comunicare eficientă.

Între noile atribuţii pe care le va îndeplini inspectorul-şef al Inspecţiei se află: aprobă procedurile operaţionale întocmite la nivelul Inspecţiei Judiciare; numeşte şi revocă membrii şi membrii supleanţi ai comisiilor de evaluare a activităţii profesionale a inspectorilor judiciari; desemnează inspectorii judiciari şi celelalte categorii de personal care reprezintă Inspecţia Judiciară în misiuni interne sau internaţionale; îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege sau de regulamente.

Inspectorii judiciari sunt numiţi în funcţie de inspectorul-şef, în urma unui concurs organizat de Inspecţia Judiciară şi de secţia corespunzătoare a Consiliul Superior al Magistraturii, cu sprijinul Institutului Naţional al Magistraturii în funcţie de direcţia de inspecţie pentru care se organizează
concursul. Pot participa la concurs judecătorii şi procurorii în funcţie care nu au fost niciodată sancţionaţi disciplinar sau pentru încălcarea normelor Coduluideontologic.

Concursul pentru ocuparea posturilor de inspector judiciar şi posturile care se scot la concurs constă în susţinerea unei probe scrise tip grilă şi a unui interviu susţinut în faţa secţiei corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, în această ordine.

Potrivit unui alt amendament, în cadrul probei interviului, secţia corespunzătoare a CSM evaluează aspecte referitoare la integritatea şi conduita morală şi profesională a candidatului, pe baza raportului întocmit de Inspecţia Judiciară cu privire la aceste aspecte şi a răspunsurilor la întrebările adresate de membrii secţiei, în baza acestui raport. Raportul va analiza: conduita candidatului în raporturile de serviciu şi în afara raporturilor de serviciu, calitatea lucrărilor întocmite de candidat, aspecte legate de respectarea regimului interdicţiilor şi incompatibilităţilor, orice alte aspecte relevante referitoare la conduita şi activitatea candidatului. La susţinerea probei interviului participă, cu rol consultativ, şi inspectorul-şef, care va putea adresa întrebări candidaţilor.

Camera Deputaţilor este prima cameră sesizată, Senatul fiind camera decizională în cazul acestui proiect de lege.

„Votul dat astăzi la prima lege din pachetul Predoiu al legilor justiției arată nerăbdarea coaliției patronate de președintele Iohannis de a desăvârși ceea ce a început PSD în epoca Dragnea: subjugarea totală a justiției. Cu orice preț și orice risc. Chiar și acela ca România să calce pe urmele Ungariei și să fie în pericol să piardă bani europeni din cauza nerespectării statului de drept”, transmite USR printr-un comunicat de presă.

Deputatul Stelian Ion afirmă că „PSD-PNL-UDMR retrezește un monstru din ADN-ul sistemului judiciar de pe vremea Rodica Stănoiu-Adrian Năstase”.

„Și se va întoarce împotriva noastră a tuturor, ca societate. Pachetul Predoiu de legi ale Justiției, din care a fost votată astăzi prima lege, are o viziune de centralizare a puterii în sistemul judiciar deosebit de nocivă. În loc să pună în aplicare documentele internaționale, recomandările din MCV, avizele Comisiei de la Veneția, de care domnul ministru Predoiu fuge, și rapoartele GRECO, s-a mers în sens contrar în multe situații. Coaliția PSD-PNL speră că, având în vedere contextul geopolitic actual, partenerii europeni vor închide ochii, se vor concentra pe grozăviile din alte zone și nu vor lua măsuri împotriva acestor legi. Noi, USR, credem că nu se va întâmpla asta și că legile justiției trebuie modificate pentru români și pentru viitorul României, pentru a avea o justiție mai corectă, mai eficientă. Proiectul adoptat astăzi ne aruncă înapoi cu mulți ani, vom lupta și la Senat pentru a ne fi acceptate amendamente și vom merge până la capăt în contestarea legilor Predoiu, care sunt retrograde”, adaugă Ion.

USR mai transmite că a formulat peste 270 de amendamente, multe dintre ele preluate de la CSM și asociațiile profesionale, dar toate au fost respinse, atât în comisie, cât și în plen. USR a reluat, la începutul ședinței de plen, și solicitarea ca dezbaterile și votul final pe legile Justiției să fie amânate până când se pronunță Comisia de la Veneția asupra proiectelor Predoiu, dar și această propunere a fost respinsă.

Liderul deputaţilor USR, Ionuţ Moşteanu, a solicitat, luni, în plen, scoaterea de pe ordinea de zi a proiectului de lege privind Consiliul Superior al Magistraturii, însă cererea a fost respinsă prin vot.

„Solicit scoaterea de pe ordinea de zi şi retrimiterea la comisie a legii privind organizarea CSM. Vreau să ţinem cont şi de cererea Adunării Parlamentare a Consiliului Europei de a aştepta avizul Comisiei de la Veneţia. La sesizarea USR, Adunarea Parlamentară a sesizat Comisia de la Veneţia, lucru pe care trebuia să-l facă ministrul Justiţiei”, a spus Moşteanu.

Solicitarea USR a fost respinsă de plen cu 70 voturi „pentru” şi 96 „împotrivă”.

Comisia parlamentară pentru legile Justiţiei a dat, luni, raport favorabil proiectului de lege privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii, fiind înregistrate 16 voturi ‘pentru’ şi şase ‘împotrivă’.

Ce zice Predoiu?

Proiectul legii Consiliului Superior al Magistraturii a parcurs „ca la carte” toate etapele unei proceduri democratice, de la elaborare la adoptare, a declarat, marţi, în plenul Camerei Deputaţilor, ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, care a adăugat că nu a fost nimic de faţadă, iar toate consultările cu partenerii europeni se desfăşoară într-un mod structurat, transparent şi onest.

„Aş dori, în primul rând, să mă refer la procedura în urma căreia au fost pregătite şi adoptate aceste legi. Aţi spus multe neadevăruri pe parcursul acestor 10 luni, am fost nevoiţi să le încasăm cu stoicism şi să ne concentrăm pe ceea ce avem de făcut, să nu ne lăsăm distraşi în polemici inutile, pentru că ştiam că vom ajunge astăzi aici şi, ca întotdeauna, cei care muncesc merg înainte, cei care stau şi pălăvrăgesc despre cei care muncesc vor rămâne în urmă. Dar, astăzi, totuşi, trebuie spus, documentele stau dovadă, că aceste proiecte şi cel votat azi şi cele care urmează au parcurs ca la carte, aşa cum scrie legea, toate etapele unei proceduri democratice, începând de la elaborare şi terminând cu adoptarea”, a afirmat Predoiu, după adoptarea proiectului legii CSM.

Potrivit ministrului, au fost „şapte luni de muncă în 2020, şase luni de dezbatere publică din septembrie 2020 până în primăvara anului 2021, elaborare legislativă, dezbatere publică, sute de amendamente discutate în comisia specială”.

„Nu a fost nimic de faţadă, avizele au fost luate în termene, legal, transparent, inclusiv de la Consiliul Superior al Magistraturii. Consultările, vă asigur cu toate responsabilitatea, cu partenerii europeni pe care îi invoca cineva care n-a ştiut să vorbească cu parteneri europeni au fost desfăşurate şi se desfăşoară într-un mod structurat, transparent şi onest. Cu câtă reputaţie pot să invoc în faţa dumneavoastră, care îmi este pusă de altfel în cauză, vă asigur că acest proces a fost condus profesionist şi legal de la nivelul Ministerului Justiţiei”, a susţinut Cătălin Predoiu.

El a completat că proiectul reprezintă un „răspuns al unor cerinţe ale sistemului judiciar”, iar pentru cetăţeni asigură buna funcţionalitate a Consiliul Superior al Magistraturii.

Ministrul Justiţiei a respins acuzaţiile la adresa proiectului, menţionând că aceia care critică nu au argumente că acesta ar deschide „calea securismului sau poliţiei politice”.

„S-a mai spus, de asemenea, că aceste legi produc centralizarea puterii, dimpotrivă aceste legi tind să producă un echilibru în sistemul judiciar, e cu totul altceva. Echilibrul înseamnă a împărţi atribuţii şi responsabilităţi la toate nivelele sistemului. La ora asta, puterile erau într-un dezechilibru. Am echilibrat secţiile în privinţa atribuţiilor din perspectiva separării carierei magistraţilor, am stabilit mai clar care sunt competenţele Inspecţiei judiciare, am făcut tot ceea ce trebuia să facem pentru a asigura un Consiliu Superior al Magistraturii coerent. Faptul că aceste lucruri enervează, deranjează şi provoacă reacţiile pe care le vedeţi este garanţia că suntem pe drumul cel bun şi dorim să facem nişte legi astfel încât astfel de tip de comportamente să dispară până chiar şi din Parlament. (…) Nu sunt niciodată şi nu voi fi niciodată de opinia că magistratura poate fi împărţită arbitrar în magistraţi buni şi magistraţi răi. Acesta este un complex al unora care nu văd societatea decât împărţită în buni sau răi, este un reflex al unei gândiri bolşevice, al unei gândiri prin care noi nu putem ajunge la un rezultat constructiv pentru societate şi pentru magistratură”, a transmis Cătălin Predoiu