Primele state UE se ridică împotriva guvernanţei economice a Bruxelles-ului

Ungaria, Spania, Franţa şi Danemarca sunt primele ţări care se revoltă împotriva guvernanţei economice europene care stă să se nască la Bruxelles. Ministrul ungar de Finanţe, Gyorgy Matolcsy, a trimis o scrisoare dură Comisiei Europene, pe care a acuzat-o că nu respectă procedurile de monitorizare a politicilor fiscale ale statelor membre, in cadrul asa-numitului „semestru european”, scrie Euobserver. În viziunea Ungariei, Comisia nu permite statelor membre să studieze propunerile Bruxelles-ului şi grăbeşte adoptarea lor.

Purtătorul de cuvânt al Comisiei, Amadeu Altafaj-Tardio, spune că nemulţumiri au şi Franţa şi Spania şi că reacţiile statelor membre reprezintă „un test de credibilitate pentru noul sistem”.

Ministrul danez al Comerţului a criticat cererea adresată de Comisie ţării sale de a mări taxele pe proprietate, pentru că Bruxelles-ul se teme de o noua bulă imobiliară. „Economia merge rău nu doar pentru că oamenii au împrumutat bani. Ei au bani. Nu sunt de acord cu evaluarea situaţiei”, a spus ministrul danez.

Pe de altă parte, Franţa a criticat recomandarea Comisiei pentru majorarea vârstei de pensionare, care a fost ridicată deja, în urmă cu un an. Parisul nu doreşte să repete atât de repede experienţa protestelor şi grevelor care au urmat atunci.

Aşa-numitul semestru european este una dintre măsurile pachetului guvernanţei economice europene care se pregăteşte de către marile state ale UE. Este vorba despre monitorizarea de la Bruxelles a dezbaterilor privind bugetul şi despre emiterea de către Comisie a unor recomandări pentru trasarea bugetului fiecărui stat.

Celelalte manifestări ale guvernanţei economice şi ale transferului de suveranitate sunt Mecanismul European de Stabilitate, un fond din care vor putea fi împrumutate statele în dificultate, doar cu condiţia adoptării de măsuri de austeritate. Fondul va fi condus doar de statele zonei euro.

Urmează apoi Pactul Euro Plus, semnat şi de Romania, care cere modificări ale legislaţiei muncii şi a modalităţilor de negociere cu sindicatele, limitează cresterile salariale în sectorul public şi ţinteşte către o taxă coprorativă unică în UE.

Nu în ultimul rând, este vorba de aşa-numitul Six Pack, în jargonul eurocraţilor. Măsurile din acest pachet reiau prevederile Pactului pentru Creştere şi Stabilitate din 1997, la un alt nivel. Astfel, deficitul bugetar al statelor UE nu poate fi mai mare de 3% din PIB, iar deficitul public nu poate depăşi 60% din PIB. Se instituie şi un sistem de supraveghere macroeconomică a statelor membre şi un sistem de sancţiuni economice împotriva acestora.

Toate aceste măsuri sunt acum dezbătute un grup desemnat de Parlamentul European şi de statele membre UE. Eurodeputaţii sunt în marea lor majoritate pentru guvernanţa economică, iar statele membre au obiecţii.