Parlamentul canadian l-a ales pe Greg Fergus la conducerea sa, devenind astfel primul preşedinte de culoare al acestei instituţii, după demisia predecesorului său care îi adusese un omagiu unui fost nazist în timpul vizitei preşedintelui ucrainean, Volodimir Zelenski, notează AFP.
În discursul său în plenul Camerei Comunelor, deputatul liberal a descris alegerea sa drept o „mare onoare”.
Parlamentul este „locul în care putem avea dezbateri pasionate, dar dezbateri pasionate şi respectuoase”, a amintit el, subliniind că obiectivul său va fi acela de a arăta că „politica este o profesie nobilă”.
În calitate de preşedinte al Camerei, rolul său este de a prezida dezbaterile şi de a face respectat regulamentul, rămânând imparţial şi votând doar în caz de egalitate.
Greg Fergus a fost escortat simbolic spre podium de prim-ministrul Justin Trudeau şi de liderul opoziţiei, Pierre Poilievre, aşa cum cere tradiţia canadiană.
Felicitându-l călduros pentru numirea sa ca „primul canadian de culoare care a ajuns preşedinte al acestei Camere”, Justin Trudeau l-a calificat drept „o sursă de inspiraţie pentru toţi canadienii, în special pentru generaţiile tinere care doresc să se implice în politică”.
„Foarte angajat în comunitatea de culoare”, deputatul ales în 2015, printre altele, a fondat şi coprezidat timp de şase ani Caucusul parlamentarilor de culoare, aminteşte un comunicat al parlamentului de la Ottawa.
Dar mandatul său va începe cu sarcina de a „restaura onoarea acestei Camere”, a declarat liderul Noului Partid Democrat (NDP), Jagmeet Singh.
El a făcut aluzie mai ales la omagiul adus în urmă cu peste o săptămână, cu prilejul vizitei preşedintelui Volodimir Zelenski, de confesiune iudaică, lui Yaroslav Hunka, un veteran ucrainean de 98 de ani acuzat că a luptat în SS, ignorând detaliile trecutului său.
Invitat de fostul preşedinte al Camerei, Anthony Rota, această scenă a făcut înconjurul lumii şi l-a obligat pe premierul Trudeau să-şi ceară scuze pentru o „greşeală teribilă” care a pus Canada într-o „situaţie incomodă”.
Culoarea lui e fix ultimul lucru care ar interesa un canadian cu mintea la posesor.Primul ar fi debarcarea păpușelului căruia i-a mijit mustață de stalin.
Dar ce, albul nu e culoare?.
Albul e absenta negrului și întunericul absenta luminii. Acum, dacă vad eu bine, lumina e tot mai absenta, ceea ce înseamnă că întunericul se va aseza confortabil în fotoliul vieților noastre. Ca urmare ne așteaptă o viata de cartita plina de surprize în catacombe.
Abia acum înțeleg de ce mirele se îmbrăca in negru și mireasa în alb. Ca soția sa fie discriminata și data de pe soclu și soțul sa-si recucerească privilegiile. Feministelor, imbracati-va în negru, fiindcă negrul este și va fi culoarea purității, nu albul.
Pe când un om de culoare șef la eschimoși…?
Urmează prima femeie cu barbă președinte in raiul progresist.
Dupa cum l-au luat de „toarte” cei doi pacalici „progresisti”, seamana cu imaginea unui cioroi din Bronx prins cu droguri, „umflat” de doi politisti americani si dus pe sus spre masina politiei !
E gata și Canada! Cu ce au ajuns să se laude și ăștia!
Nu a fost National Soxialist; oricum, nazist e eticheta definita pervers si contra naturii.
Cine o foloseste este iudaizat, indoctrinat.
Dupa distrugerea iudaica a Imperiului prusac a avut loc [si] razboiul ucraineano=polonez (1918-1919) pentru iesirea de sub ocupatia poloneza – ucraineni, cehi si slovaci.
A fost voluntar intr-o formatiune – unica posibila atunci – creata din ortodocsi si greco-catolici si cu unicul scop sa lupte imptriva bolsevicilor! Nu a existat nici un fel de instruire politica National=Socialista – cercetati istoria militara.
Daca nu stiti adevarul istoric, macar puneti prostia in gura cui il/o citati…
Sa nu credeti ca daca e de culoare va fi si de partea coloratilor! Dimpotriva, va trece totul prin sita parlamentului si guvernului, incat, nu depinde nimic de presedinte fie si de culoare.
Dacă alegeau un evreu puteai spune că s-a mai dres gafa, dar așa seamănă a propagandă electorală. Asta când în provincia Quebec partidul quebecoșilor, de obicei doritori de independență Quebec-ului a revenit la putere.