Printre propunerile procurorilor din CSM se numără și creșterea perioadei mandatului de procuror general și procuror șef al DNA și DIICOT de la trei la cinci ani și limitarea la un mandat. Aceștia susțin că o astfel de măsură ar oferi o stabilitate mai mare, dar și o independență sporită față de ciclurile politice.
„De asemenea, s-a apreciat că ar fi necesară introducerea avizului conform din partea Secției pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii. În acord cu recomandările Comisiei de la Veneția, durata mandatului nu ar trebui să fie sincronizată sau apropiată de ciclurile politice – cum sunt alegerile parlamentare sau schimbările de guvern – astfel încât procurorul general și șefii DNA/DIICOT să rămână independenți față de presiuni externe și schimbări politice. În plus, o durată mai mare a mandatului permite gestionarea unor politici penale pe termen mediu și lung”, se arată în documentul transmis de Secția pentru procurori a CSM.
În ceea ce privește limitarea la un mandat, procurorii susțin că măsura ar „evita riscul ca titularii funcțiilor de conducere să fie influențați ori percepuți ca influențați de dorința de a fi reconfirmați”.
„Reînnoirea mandatelor poate crea presiuni politice sau percepția că titularii gestionează deciziile în funcție de cine îi poate menține în funcție. În acest sens, Comisia de la Veneția a apreciat că un mandat mai lung și fără posibilitatea de reînnoire oferă un grad mai mare de stabilitate instituțională, ceea ce reduce tentația de ajustare a deciziilor pentru favorizarea unor interese politice, oferă un interval suficient pentru ca procurorii de rang înalt să asigure cadrul necesar gestionării unor dosare complexe și întărește încrederea publică în faptul că deciziile procurorilor nu sunt dictate de politic”, mai scrie în document.
Revenirea anchetelor privind corupția la magistrați la DNA
Un alt aspect cerut de procurori este ca investigațiile privind fapte de corupție ale magistraților să revină în sarcina Direcției Naționale Anticorupție (DNA). Aceștia susțin că din 2018, când dosarele de acest fel au fost luate de la DNA, și până în prezent, se evidențiază disfuncționalități semnificative în investigarea infracțiunilor de corupție comise de către magistrați.
Procurorii transmit că din 2018 și până acum au fost trimiși în judecată doar doi magistrați pentru fapte de corupție, în antiteză cu perioada anterioară, în care competența a aparținut Direcției Naționale Anticorupție și în care au fost trimiși în judecată aproximativ 160 de magistrați.
„Direcția Națională Anticorupție dispune de infrastructura necesară pentru a investiga magistrații implicați în acte de corupție, având un corp de procurori specializați în lupta împotriva corupției la nivel înalt, selectați printr-un concurs riguros din rândul celor cu peste 10 ani de experiență profesională. De asemenea, beneficiază de resurse umane și logistice adecvate, incluzând ofițeri de poliție judiciară specializați în anchete penale și măsuri de supraveghere tehnică, experți antifraudă, informaticieni și investigatori financiari.
Corupția în rândul magistraților și la nivel înalt nu poate fi combătută eficient prin structuri nespecializate, lipsite de personal propriu pe toate palierele de instrumentare și de o bază logistică sustenabilă. Pentru a contrabalansa motivele care au stat la baza modificării competenței în 2018, în special lipsa unei garanții de independență, se impune modificarea legislației prin revenirea acesteia în favoarea Direcției Naționale Anticorupție”, au transmis procurorii către Ministerul Justiției și cele două comisii juridice din Parlament.
Ce mai cer procurorii
Printre propunerile de modificare a legislației se mai numără și susținerea unui examen scris de tip grilă pentru promovarea judecătorilor și procurorilor, la toate nivelurile. Totodată, procurorii solicită și introducerea unui concurs sau examen de verificare a cunoștințelor teoretice privind managementul și organizarea judiciară și a unui proiect de management în cazul procedurii de numire a șefilor de instanțe și parchete.
„Actuala procedură prin care numirea prim–procurorilor adjuncți ai parchetelor de pe lângă judecătorii și tribunale și a procurorilor generali adjuncți ai parchetelor de pe lângă curți de apel se realizează la propunerea conducătorului unității concentrează decizia în favoarea conducătorului parchetului sau instanței și a colegiului de conducere din care fac parte în majoritate magistrații cu funcții de conducere desemnați, de asemenea, de conducătorul instituției, favorizându-se astfel mecanisme netransparente sau discreționare”, se arată în document.
Procurorii mai cer și modificări în ceea ce privește componența colegiilor de conducere.
„În forma actuală, majoritatea este deținută de magistrați cu funcții de conducere, a căror numire și revocare sunt influențate direct sau indirect de conducătorul instanței sau parchetului, ceea ce transformă decizia colegială într-una formală și golește de conținut principiul conducerii colective.
S-a apreciat că se impune revenirea la forma anterioară Legii nr. 304/2022 care asigura o reprezentare mai largă a magistraților și un control colegial real asupra deciziilor administrative”, au explicat procurorii.
Documentul integral trimis de procurori poate fi consultat AICI.
