Proiect PSD privind pragul abuzului în serviciu

În proiectul legislativ mai mare și o modificare a articolului 60 din Codul penal, care face referire la regimul închisorii.

Proiect PSD privind pragul abuzului în serviciu

În proiectul legislativ mai mare și o modificare a articolului 60 din Codul penal, care face referire la regimul închisorii.

 Deputatul PSD Cătălin Rădulescu a inițiat un proiect legislativ pentru modificarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, prin care propune ca pragul pentru abuzul în serviciu să fie stabilit la 200.000 de euro.

În ceea ce privește modificarea articolului 297, care se referă la abuzul în serviciu, inițiatorii consideră că aplicarea unei sancțiuni penale trebuie să intervină numai când fapta este săvârșită într-o formă gravă, și anume când fapta a cauzat o pagubă materială substanțială, respectiv numai pentru o pagubă mai mare de 200.000 de euro.

„Fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, nu îndeplinește un act sau îl îndeplinește prin încălcarea legii și prin aceasta cauzează o pagubă materială mai mare de 200.000 euro unei persoane fizice sau unei persoane juridice se pedepsește cu închisoarea de la 1 la 5 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică”, potrivit textului legislativ.

Forma actuală a articolului 297 stabilește că abuzul în serviciu este „Fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, nu îndeplinește un act sau îl îndeplinește în mod defectuos și prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice, se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică”.

În proiectul legislativ mai mare și o modificare a articolului 60 din Codul penal, care face referire la regimul închisorii. Astfel, inițiatorul a adăugat două noi alineate:

„(2) Pedepsele cu închisoarea de până la 3 ani se execută la domiciliu; (3) Pedeapsa cu închisoarea la domiciliu se aplică şi în cazul persoanelor condamnate la pedeapsa cu închisoarea peste 3 ani dar cu vârsta de cel puţin 60 de ani sau al celor care suferă de bolile grave sau incurabile stabilite prin lege”, potrivit textului normativ.

De asemenea, proiectul prevede și modificarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală. Astfel, ar urma să fie modificat articolul 290, care face referire la denunț.

„Denunțul poate fi făcut în termen de 6 luni de la data la care denunțătorul a aflat despre săvârșirea faptei, cu excepția infracțiunilor contra persoanei și a infracțiunilor contra securității naționale. Dacă denunțătorul nu denunță fapta în termenul prevăzut anterior, va răspunde penal, iar denunțul său nu va mai putea constitui probă în procesul penal”, se arată în actul normativ.

Rădulescu argumentează, în expunerea de motive, că modificările avute în vedere doresc armonizarea legislației noastre cu practica CEDO în materie.

Propunerea legislativă este susțină de 38 de parlamentari PSD, printre care deputații Liviu Pleșoianu și Andreea Cosma. Proiectul se află în dezbatere la Senat, Camera Deputaților fiind for decizional.

Lider PSD Cluj: Nu susţin proiectul de lege

Preşedintele PSD Cluj, deputatul Horia Nasra, nu susţine proiectul parlamentarilor social-democraţi privind stabilirea unui prag de 200.000 de euro pentru abuzul în serviciu, susţinând că este nevoie de dezbatere publică, transmite corespondentul Mediafax.

Horia Nasra a declarat, miercuri, corespondentului Mediafax că modificările propuse lipsesc de substanţă infracţiunile de corupţie prevăzute de Codul Penal.

”Nu susţin acest proiect de lege. Modificările propuse lipsesc de substanţă infracţiunile de corupţie prevăzute de Codul Penal. În ceea ce priveşte pragul de materialitate pentru abuzul în serviciu este obligatoriu să facă obiectul unei dezbateri publice”, a spus Nasra.

Distribuie articolul pe:

13 comentarii

  1. Coruptii isi insusesc ceva ce nu este al lor, de pilda vreo 199 000 de euro, insa cum se stabilesc imprejurarile, nu trebuie clarificate tot in justitie, iar recuperarea sa se faca in urma unei hotarari judecatoresti? De unde sunt platite cheltuielile cu cercetarea si clarificarea faptelor si autorilor, iar in plus sunt cheltuieli cu recuperarea sumelor, recuperatorul trebuind sa fie platit, se produc intarzieri in ceea ce se recupereaza daca se mai recupereaza ceva, ori sumele se devalorizeaza in timp etc.

    1. Ceva este corect daca este valabil peste tot, ori unde contribuabilii ii platesc pe politicieni ca sa isi mareasca salariile si sa dea legi favorabile coruptilor, iar justitia sa fie nevoita sa ii lase acasa pe cei care isi insusesc ce nu este al lor?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.