' fill='%23FBBC05' d='M0 37V11l17 13z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%23EA4335' d='M0 11l17 13 7-6.1L48 14V0H0z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%2334A853' d='M0 37l30-23 7.9 1L48 0v48H0z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%234285F4' d='M48 48L17 24l-4-3 35-10z'/%3e%3c/svg%3e){kind=small}
În semn de protest faţă de evacuarea din actualul sediu a Muzeului Literaturii Române, mai multi poeţi au citit poezii direct de pe scările edificiului. Au participat: Leonard Ancuţa, Stoian G. Bogdan, Sorin Gherguţ, Mihail Gălăţanu, Dan Iancu, Paul Vincius, Octavian Soviany, Lucian Vasilescu, Mugur Grosu, Dan Iancu.
Casa monument ce adăposteşte Muzeul Naţional al Literaturii Române a fost construită de marele vornic Alexandru Villara în anul 1839 în mahalaua Popa Cosma. Era considerată una dintre cele mai frumoase clădiri ale Bucureştiului. Villara i-a oferit-o drept zestre fiicei sale la căsătoria acesteia cu Scarlat Al. Kretzulescu.
Întemeiat în 1957, Muzeul Literaturii fiinţa pe Şoseaua Kiseleff, într-un imobil care în prezent este sediul central al Partidului Social Democrat, şi a trebuit mutat ulterior pentru că acea clădire nu dispunea de suficient loc pentru întregul patrimoniu literar al instituţiei, conform Mediafax.
Muzeului Naţional al Literaturii Române i-a fost repartizat actualul sediu în anul 1967, când Tudor Arghezi a avut o intervenţie la fostul dictator Nicolae Ceauşescu pentru ca spaţiul din Bulevardul Dacia să fie o casă a manuscriselor, documentelor şi studiului.
În urmă cu câţiva ani, clădirea Muzeului a fost retrocedată proprietarilor ei, aceştia nereuşind să se înţeleagă cu reprezentanţii Primăriei. Termenul stabilit pentru evacuare este 15 iunie.
