PSD, PNL și USR au coborât la un minim istoric – director INSCOP

Întrebat ce partid din coaliție este cel mai afectat de participarea la guvernare, sociologul Remus Ștefureac a precizat că niciun partidul nu are un scor de peste 20%. Totuși, acesta a adăugat că, în afară de UDMR, niciunul dintre cele trei partide principale din coaliție nu au scor mai mic de 10%.

„Haideţi să spunem că PSD a pierdut puţin în raport cu cât a obţinut la alegerile parlamentare. PNL a avut o evoluţie oscilantă, USR – oscilant-stabil, UDMR – la fel. Împreună, cele patru partide ale coaliţiei au cam 50% intenţie de vot exprimată. Asta înseamnă cu aproximativ 3-4 procente mai puţin decât votul cumulat obţinut de aceste partide la alegerile parlamentare.

Deci, din acest punct de vedere, este o oarecare stabilitate. De asta şi spuneam că românii au dat un cec în alb acestei coaliţii. Încă îl acordă, încă există un nivel de rezilienţă, nu vedem o prăbuşire a percepţiei privind direcţia în care merge ţara”, a spus Remus Ștefureac.

Sociologul a mai explicat că în perioada guvernării PNL-USR din pandemie percepţia cu privire la direcţia greşită a ţării ajunsese la aproape 90%.

„Ea şi-a revenit după venirea domnului Ciucă în fruntea guvernului la un 60 şi ceva la sută direcţie greşită şi a rămas destul de constantă în ultimii 3-4 ani. Şi astăzi e undeva, la 65%. Atât era şi înainte de formarea acestui guvern. Vorbim de o medie, cu mici variaţii.

Deci nu e încă o prăbuşire, e un cec în alb, dar, repet, ratarea acestei promisiuni pe care a făcut-o această coaliţie cu privire la diminuarea privilegiliior acut percepute de societate şi a exceselor în ceea ce priveşte risipa banului public ar putea avea consecinţe extrem, extrem de serioase”, a explicat Remus Ștefureac.

Ar putea Nicușor Dan să atragă de partea sa electoratul suveranist?

În ceea ce privește următoarele alegeri, sociologul afirmă că nu este imposibil ca în 2028 să existe o forță cu profil extremist-radical.

„Dar depinde foarte mult de modul în care vor acţiona în următorii ani reprezentanţii acestei coaliţii, hai s-o numim, pro-europene. Un eşec în a răspunde aşteptărilor populaţiei legat în principal de modul în care sunt gestionate situaţii percepute de oameni ca fiind privilegii sau risipa banului public nu va face decât să alimenteze direct intenţia de vot şi sprijinul pentru formule politice radicale şi ultra-radicale”, a adăugat Remus Ștefureac, pentru News.ro.

În ceea ce îl privește pe Nicușor Dan, întrebat dacă prin evitarea asocierii cu premierul sau mersul pe la mănăstiri ar putea să convingă şi să atragă de partea sa electoratul care a votat cu Călin Georgescu şi George Simion, sociologul a precizat că „e puțin prematur”. Acesta a mai adăugat că președintele se află „într-o perioadă de acomodare cu mandatul”.

„E o perioadă de adaptare şi de aceea nu m-aş pripi. Sigur, dacă ne uităm pe evoluţii pe termen scurt sau involuţii pe termen scurt, am putea să tragem nişte concluzii alarmiste, însă, încă o dată, cred că este prematur să facem acest lucru.

După prima jumătate de an de mandat, care se va încheia la finalul acestui an, deci în debutul anului viitor, vom putea trage nişte concluzii mai clare cu privire la tendinţele principale în ceea ce priveşte abilitatea preşedintelui de a gestiona fronturi multiple, fronturi care ţin de stabilitate politică guvernamentală”, a explicat Remus Ștefureac.

Ce diferență era în sondaje între Elena Lasconi și Călin Georgescu, înainte de turul II din decembrie 2024?

În interviul pentru News.ro, sociologul a vorbit și despre confruntarea care ar fi trebuit să aibă loc în decembrie 2024 între Elena Lasconi și Călin Georgescu. Remus Ștefureac spune că la începutul săptămânii dinaintea zilei votului Călin Georgescu avea „un avans important”, diferență care spre mijlocul săptămânii s-a redus la jumătate.

„Vorbim de aproximativ 10 procente care se reduseseră la aproximativ cinci procente. Dar nu ştim cum s-ar fi dus lucrurile mai departe, e posibil să fi rămas această diferenţă, care e o diferenţă importantă, dar la fel de posibil e să nu fi rămas. Realmente rămâne o necunoscută şi orice speculaţie în jurul acestor cifre nu este susţinută de nimic. Repet, atât ştim, s-a redus, dar în continuare era o diferenţă”, a spus Remus Ștefureac.