Putin, de la vorbe la fapte. România, în pericol?

Rusia a decis staţionarea bombardierelor atomice Tupolev Tu-22M3 în Crimeea ca reacţie la instalarea de către SUA a sistemului balistic în România

De (I.R.)
Putin, de la vorbe la fapte. România, în pericol?

Rusia a decis staţionarea bombardierelor atomice Tupolev Tu-22M3 în Crimeea ca reacţie la instalarea de către SUA a sistemului balistic în România

Rusia a decis staţionarea bombardierelor atomice Tupolev Tu-22M3 în Crimeea ca reacţie la instalarea de către SUA a sistemului balistic în România, afirmă parlamentarul Viktor Bondarev, preşedintele Comisiei pentru Apărare şi Securitate din Consiliul Federaţiei, Camera superioară a Parlamentului rus.

„Instalarea sistemului balistic american în România a fost o provocare majoră, iar, în replică, Ministerul rus aol Apărării a luat decizia de a staţiona bombardiere Tupolev Tu-22M23 în Baza aeriană Gvardeiskoie. Această schimbare a modificat drastic echilibrul forţelor în regiune”, a declarat Bondarev, citat de agenţiile de presă Tass şi Reuters.

Viktor Bondarev a argumentat că atunci când Crimeea era parte a Ucrainei exista riscul blocării circulaţiei Flotei militare ruse din Marea Neagră. Rusia plătea anual Ucrainei circa 100 de milioane de dolari pentru staţionarea Flotei în Crimeea, „dar exista permanent ameninţarea şantajului de a nu fi prelungit contractul”, a spus el.

Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, s-a deplasat luni în Crimeea, pentru a marca cinci ani de la anexarea fostei regiuni ucrainene de către Rusia. Putin a afirmat că decizia anexării Crimeei în anul 2014 a fost luată din raţiuni referitoare la „interesele naţionale pe termen lung”.

Administraţia Vladimir Putin a criticat de nenumărate ori iniţiativa SUA de a instala elemente antirachetă, în cadrul NATO, în România şi Polonia, precum şi montarea unui sistem antibalistic în Coreea de Sud. Washingtonul şi NATO susţin că instalaţiile antirachetă din Europa nu sunt îndreptate contra Rusiei, vizând contracararea ameninţărilor balistice din Iran, în timp ce sistemul din Coreea de Sud vizează ameninţarea nord-coreeană. Relaţiile dintre Rusia şi Occident sunt grav afectate de crizele din Ucraina şi Siria.

Recent, Administraţia Vladimir Putin l-a convocat pe ataşatul militar al Statelor Unite pentru a-i transmite o propunere de măsuri în sensul menţinerii Tratatului Forţelor Nucleare Intermediare (INF). Printre măsurile propuse de Rusia se numără distrugerea instalaţiilor de lansare MK-41, folosite inclusiv în sistemul balistic Aegis Ashore, montat în România şi care urmează să fie amplasat şi în Polonia. „Ministerul rus al Apărării invită partea americană, în perioada premergătoare anulării Tratatului INF, să ia măsurile necesare pentru revenirea la respectarea strictă a acordului prin distrugerea sistemelor de lansare terestre MK-41 dezvoltate pentru lansarea de rachete Tomahawk, a rachetelor cu raze de acţiune scurtă şi medie şi a dronelor militare care intră sub incidenţa Tratatului. Ataşatul militar al Ambasadei SUA din Moscova a fost invitat la Ministerul rus al Apărării pentru a i se înmâna o notificare”, a comunicat Ministerul rus al Apărării.

Alianţa Nord-Atlantică are propria responsabilitate pentru încălcarea Tratatului INF prin instalarea sistemelor balistice americane în România şi Polonia, a acuzat Administraţia Rusiei, îndemnând ţările din Europa să evite transformarea continentului în spaţiu de confruntare militară.

Distribuie articolul pe:

13 comentarii

  1. Este un gest de pura intimidare, fara legatura cu Romania. Avionul este de bombardament strategic, deci vizind adincimea teritoriului inamic si nu periferia, oricum la discretia vectorilor cu baza in Crimeea si pe Nistru. Romania a fost, este si va fi in pericol, atit timp cit Rusia isi urmeaza consecvent politica sa agresiva. Rusia si-a marit masiv potentialul fortelor sale de pe Nistru si la Marea Neagra, in timp ce prezenta NATO in Romania este pur simbolica. A nu se uita ca, la inceputul anilor ’90, cind Romania nici nu visa sa intre in NATO si UE, comandantul armatei a 14-a de pe Nistru declara ritos ca el in citeva ore ajunge la Bucuresti.

    1. @Ileana: Deveselu nu detine capacitati ofensive, deci nu a fost nici un gest de intimidare. Orice alte speculatii, sint lipsite de fundament. Le pot crede doar fanii de Vocea Rusiei sau sputnik.md. Prezenta a citorva sute de militari NATO in Romania, si aceia prin rotatie, nu reprezinta intimidare. Intimidare o constituie flota rusa din Marea Neagra, mai mare decit intreaga flota turca, care se imparte in Egeea, Mediterana si Marea Neagra, careia Romania nu are ce sa-i opuna. Indimidare sint fortele aeriene ruse bazate in Crimeea, care au la discretie spatiul aerian romanesc, si carora Romania iar nu are ce sa le opuna. Intimidare sint si fortele ruse de pe Nistru, nici gind sa fie retrase in pofida repetatelor angajamente asumate international. Acestea stationeaza la aproximativ 100 de kilometri de frontiera Romaniei, totusi adiacent sau chiar in spatiul romanesc, Tighina si nu numai, avind un real potential de invazie, care si exerzeaza fortare unui curs major de apa, deci intimidare clara. Intimidare a fost si ocuparea Crimeiei, desi Rusia a garantat international integritatea Ucrainei. Cine urmeaza deci, nu cumva Republica Moldova? Poate chiar intreaga Moldova, ca nu doar ii va fi dat degeaba Putin harta Moldovei istorice lui Putin. Inca un gest de intimidare, deloc ultimul.

    2. Un gest de intimidare s-a vrut a fi Deveselu.Numai ca Rusia nu se intimideaza, Rusia riposteaza.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.