Putin încearcă să amâne momentul propriei căderi

Disputa Putin-Medvedev a ieşit la iveală pentru publicul larg după ce preşedintele a ameninţat că va demite mai mulţi oficiali, pe care a ezitat însă să-i numească. Declaraţiile lui Puţin au fost înregistrate şi publicate online, în urmă cu o lună.

“Dacă nu face asta va trebui să recunoaştem că fie eu sunt ineficient, fie tu lucrezi prost şi va trebui să demisionezi”, spune Putin în înregistrarea publicată de un site apropiat Kremlinului. “Vreau să-ţi atrag atenţia că sunt înclinat să merg pe a doua variantă”, mai spune Putin, fără a se şti însă cui i se adresează.

Potrivit Reuters, cel mai probabil înlocuitor al lui Medevedev în funcţia de premier ar putea fi actualul primar al Moscovei, Serghei Sobyanin.

Nezavisimaia Gazeta a scris joi că Putin l-ar putea înlocui pe Medvedev cu fostul ministru de Finanţe Alexei Kudrin. Ziarul citează surse din cadrul structurilor de putere. Potrivit sursei citate, preşedintele rus Vladimir Putin a dat un acord de principiu şi l-ar putea nominaliza în postul de premier pe Alexei Kudrin până la sfârşitul anului, scrie Mediafax.

O eventuală nominalizare nu va fi făcută imediat, deoarece Vladimir Puţin nu îl va demite pe Dmitri Medvedev înainte că acesta să pună în aplicare decizii pe care i le-a trasat până în 2014, a menţionat sursa. Astfel, se pare că actualului premier rus i se mai oferă o şansă să remedieze situaţia prin aplicarea unor decrete prezidenţiale în mai, cu termene stricte şi un control extrem de riguros. În cazul în care preşedintele rus nu va fi mulţumit de rezultatele obţinute de Guvernul Medvedev, el va avea un argument solid să decidă o remaniere guvernamentală.

Că eşafodajul regimului de la Moscova este tot mai şubred o demonstrează demiterea din funcţia de vicepremier a lui Vladislav Surkov, principalul ideolog al perioadei putiniste. Surkov este creatorul doctrinei “verticalei puterii” şi a “democraţiei suverane”. Strategia gândită de Surkov a reuşit să păstreze aparenţele unui regim stabil până cu puţin timp înainte la realegerea lui Putin pentru un al treilea mandat prezidenţial. Începând din decembrie 2011 însă, puterea se confruntă cu ample proteste de stradă, pe care nici măcar înăsprirea amenzilor şi interzicerea activităţii ONG-urilor occidentale nu le poate domoli.

Cum Surkov a mizat pe faptul că firava clasă de mijloc din Rusia nu va fi preocupată de politică, protestele iniţiate tocmai de această categorie socială par a-i fi hotărât soarta. El a fost înlocuit cu Veaceslav Volodin, un consilier politic considerat mult mai dur în relaţia cu opozanţii regimului şi promotor al unei ideologii profund antioccidentale.

Vladislav Surkov este şi iniţiatorul proiectul Skolkovo, care pevede construirea unui “Silicon Valley” în apropierea Moscovei, o idee revoluţionară, dar care a fost sabotată până acum tot de neînţelegerile din interiorul sistemului. Surkov a fost acuzat de Alexander Bastrykin, şeful Comisiei de Investigaţii, apropiat lui Putin, că el şi echipa care se ocupă de proiectul Skolkovo a deturnat fonduri aparţinând statului de circa 800.000 de dolari.

Pentru majoritatea analiştilor, lanţul de demisii şi ameninţări de la Moscova nu este decât un nou episod din lupta pentru putere din “siloviki”, vechii oameni ai serviciilor secrete, şi grupurile de reformatori. Că primii deţin încă cele mai multe pârghii stă dovadă episodul demiterii lui Surkov. Însă se pune întrebarea cât de sigur este Putin însuşi pe fotoliul sau de la Kremlin. Un sondaj recent realizat de Levada Center arată că 41 dintre ruşi nu-şi mai dorec o candidatură a lui Putin în 2018, faţa de doar 28% care îl mai doresc în fruntea Federaţiei Ruse. Este o cădere puternică a lui Putin, care nu a reuşit să limiteze dependenţa Rusiei de exporturile de hidrocarburi şi astfel vulnerabilitatea în faţa unui preţ al petrolului care nu stabileşte la Moscova. Este un context în care se poate estima că o demitere a lui Dmitri Medvedev din fruntea guvernului nu ar evidenţia decât dorinţa lui Putin de a-şi amâna propria retragere de la Kremlin.