Radu Miruță propune un comandament comun al statelor NATO riverane. Discuție telefonică cu omologul său bulgar

Ministrul român al Apărării, Radu Miruță spune că Marea Neagră are nevoie de un comandament militar comun al statelor NATO riverane cu o conducere rotativă care, în primă instanță, ar putea fi preluată de România.

El a spus că a avut o convorbire telefonică cu omologul său bulgar căruia i-a propus să semneze o scrisoare comună către Alianța Nord-Atlantică în care să susțină împreună înființarea acestui comandament cu conducere rotativă.

„Marea Neagră are nevoie de un comandament militar comun al statelor NATO riverane, iar pentru asta trebuie să facem pași. I-am propus ministrului Apărării din Bulgaria, cu care am avut o discuție telefonică după incidentele din Marea Neagră, semnarea unei scrisori comune adresate conducerii NATO, prin care să susținem poziția celor două țări privind înființarea unui astfel de comandament, cu rotație intre toate țările riverane atât în ceea ce privește locația, cât și conducerea acestuia”, scrie Miruță pe pagina sa de Facebook.

România, pregătită să preia conducerea comandamentului

El spune că România este pregătită să preia conducerea comandamentului și să găzduiască structura pe litoralul românesc al Mării Negre începând din 2028.

„Până atunci, acceptăm ca acesta să își desfășoare activitatea pe litoralul turcesc al Mării Negre, cu participarea ofițerilor români și bulgari”, spune interimarul de la Apărare.

„Incidentele din Marea Neagră – drone, nave scufundate și mine marine – ne obligă să acționăm, nu să așteptăm. România este determinată să își protejeze interesele de securitate și economice în Marea Neagră, cu respectarea deplină a dreptului internațional”, spune Radu Miruță.

Atacurile repetate ale Rusiei asupra infrastructurii ucrainene „au generat riscuri colaterale de securitate pentru autoritățile și populațiile țărilor noastre și par să urmărească testarea capacității de reacție la nivel național și aliat. Evoluțiile recente confirmă că incidentele cu drone în spațiul aerian și în domeniul maritim nu mai pot fi tratate ca probleme naționale izolate”, a conchis ministrul.

Dicuție Bolojan-Radev

Bulgaria a solicitat sprijin din partea NATO și a Uniunii Europene după cele mai recente atacuri asupra navelor comerciale din Marea Neagră.

„Este absolut inacceptabil: un alt atac în imediata vecinătate a apelor teritoriale bulgare”, a declarat premierul bulgar Rumen Radev într-un discurs televizat.

Sofia nu a acuzat explicit Rusia, dar premierul bulgar a spus că atacurile sunt „în beneficiul Federației Ruse” și a convocat-o pe ambasadoarea rusă la Sofia.

Marți, premierul Ilie Bolojan a avut o convorbire telefonică cu omologul său bulgar, Rumen Radev, privind deteriorarea situației de securitate din Marea Neagră și atacurile asupra navelor comerciale.

Cei doi oficiali au discutat despre consolidarea coordonării dintre România și Bulgaria, inclusiv prin cooperarea cu Turcia, pentru a întări securitatea regională, inclusiv cea maritimă.

Moscova nu știe nimic

Ambasadoarea rusă Eleonora Mitrofanova a spus că nu deține informații privind vreun atac rusesc asupra navelor comerciale din Marea Neagră dar a sugerat că ar putea fi „o provocare” din partea unei terțe părți.

Cu toate acestea, Moscova a amenințat recent transporturile comerciale din Marea Neagră ale statelor aliate Kievului spunând că le va considera ținte legitime câtă vreme statele aliate vor continua să-i acorde sprijin Ucrainei.

Incidentele au loc la o săptămână după alte atacuri asupra navelor din zona economică exclusivă a Bulgariei.

Anterior, o navă turcească a fost lovită în largul coastei României și s-a scufundat, iar două persoane au murit.

UE pregătește un Centru de Securitate Maritimă pentru a monitoriza și proteja rutele din Marea Neagră.

Două nave comerciale atacate în Marea Neagră

Chelsea 3 și HS Dignity au fost lovite de drone în noaptea de luni spre marți, în largul coastei bulgare. Echipajul navei Chelsea 3, care naviga sub pavilion maltez, a fost evacuat, iar șase marinari au suferit răni minore. Întregul echipaj, format din șapte ucraineni și opt azeri, au fost salvați.

Cât privește cargoul HS Dignity, care arbora pavilionul Guineei-Bissau și scufundat în largul satului Krapets, cinci membri ai echipajului au fost salvați, dar 11 marinari sunt dați dispăruți, scrie Reuters.

Potrivit site-urilor de monitorizare a transportului naval Marine Traffic și Vessel Finder, nava se îndrepta spre Brăila. Destinația sa era portul Giurgiulești, din Republica Moldova, care a fost achiziționat recent de România.