Rafinament şi subtilitate: primăvară-vară 2012

Grand Palais a fost transformat într-un uriaş acvariu. Peste 2.600 de invitaţi la defilarea lui Karl Lagerfeld, unde au dominat algele, cochiliile şi peştii. Uma Thurman, Ines de la Fressange, Clémence Poésy, Jared Leto, Alexa Chung au asistat la acest eveniment faraonic de pe fundul mării, pe muzica lui Richard Wagner. Cronicarii au apreciat că defilarea Kaiserului Karl ar fi într-un fel, manierist, în stilul lui Walt Disney. Echilibrul care a definit colecţia „Chanel” în stilul „marinar” a fost dat de alge, petale de mătase pe fuste, aruncate asemenea valurilor mării, tocurile sandalelor ca un ram de coral, jachete luminescente pentru a reflecta lumina ca şi peştii şi meduzele din Marea Caraibelor. Oricum, verdele pal a fost culoarea preferată. Top modelul Stella Tennant a închis defilarea cu o rochie cu dantelă neagră şi alge, acompaniată de cântăreaţa Florence Welch.

Pentru Bill Gayten, a prelua direcţia stilistică de la „Christian Dior” a fost un lucru destul de greu. Ceea ce i-a lipsit pe podium a fost magia, scânteia, acea brumă de nebunie capabilă de a face excepţional banalul. Un dar pe care îl avea maestrul John Galliano. Noua colecţie nu mişcă o virgulă, iar citatele trecutului se observă peste tot. Eroinele sale au fost toate în alb şi negru, fără niciun fel de culoare. Publicul a asistat la un adevărat show al lui Galliano, dar fără Galliano, în costume de reprezentare teatrală şi fără o adevărată regie. Mânecile sunt mult mai largi, talia mai înaltă. Pantalonii se opresc deasupra gleznelor, alungind silueta. Paleta este dulce, de la negru la ecru, de la gri la motivele grafice, cu broderii ca în compoziţiile lui Calder sau Knee, subliniind talia. Rochiile de seară, din muselină de mătase sau dantelă, se joacă cu transparenţele. Bill Gaytten a remixat silueta unei Mary Poppins de astăzi cu influenţa filmelor mute din anii ’20. Fuste din mătase albă, voluminoase sunt asortate cu veste cu mâneci bufante dacă nu cumva trupul se dezvăluie în transparenţa unei rochii-furou foarte uşoare.

Broderii pe rochiile de seară la Victor&Rolf

Şapte luni după plecarea lui John Galliano, numele lui Marc Jacobs, actualul director de la „Louis Vuitton”, este pariat de toată lumea. Toţi speră ca numele noului stilist să fie anunţat la mijlocul lui noiembrie.

Aşadar, colecţia Casei „Christian Dior” a defilat fără excesele lui John Galliano. Rochii de seară elegante, de un mare rafinament, cu pălării în stil vintage, în tonalităţi de la roz-pudră la roşul focului, negrul şi albul de gheaţă au adus o atmosferă în tonuri romantice.

Stefano Pilati de la „Yves Saint Laurent” a desenat o colecţie numai cu două nuanţe: albastru-cerneală şi verde-Nil. Decolteuri în formă de V, linii trapezoidale, bluze cu ciucuri de lână.

Cacharel

Defilarea lui „Givenchy” a fost parcă făcut pentru staruri. Totul în alb, acompaniat de o muzică sacră cu melodii gregoriene… şi apoi, pe un sound electronic, frumoasa Natalia Vodianova a intrat în scenă. Designerul Casei, Riccardo Tisci, şi-a obişnuit publicul, de trei stagiuni, cu o mare diversitate, cu o viziune puternică, încât a contaminat şi pe alţi stilişti. În această stagiune, Tisci nu stinge acceleratoul şi îşi alege un parcurs sigur, deşi poate cunoscut. Jachete perfecte, în volume dramatice. O linie masculină, recompusă şi reasamblată pe corpul feminin. Corsaje cu volane, creând un adevărat joc de spirale, pantaloni aderenţi. Paiete opace şi strălucitoare, culoarea argintului şi verde-clar. Bijuterii enorme şi tocuri cui.

Comme Des Garcons

Riccardo Tisci, de această dată, nu surprinde, dar şi-a ales un drum de mare fascinaţie. Gisele Bündchen, care a închis această defilare de modă, a fost cireaşa de pe tort a show-ului. În primul rând, se puteau distinge Liv Tyler, Kanye West, Chanel Iman, Mario Testino, Jared Leto, Lou Doillon, ba chiar şi Naomi Campbell, care a ajuns cu întârziere. Echilibrul e perfect. După câteva stagiuni de pret-à-porter, acum a putut fi privit un haute couture admirabil. După corectitudinea neagră a fustelor din vinilin şi a imprimeurilor panteră din iarnă, Riccardo Tisci a apelat acum la curbele vietăţilor marine, la culorile oceanului şi la câteva elemente de surf pentru o colecţie extrem de senzuală. Veste cu paiete, bluze negre transparente care lasă să se vadă sânii şi volane care se unduiesc.

Atmosferele gotice nu-l mai interesează pe Riccardo Tisci, care acum plonjează într-o lume romantică, pe fundaluri marine. Givenchy-ul său este tot în valuri, cu jachete scurte din care se întrezăreşte parcă o coadă de sirenă, în culori de la alb la roşu, de la auriu stins la verde-algă.

Balmain

Pentru defilarea „Lanvin”, întrucât în grădina Tuilleries era cald, au fost distribuite evantaie, s-au oferit şampanie şi ciocolată fină. Pe primele note muzicale, un manechin se profilează ca o umbră chinezească la capătul podiumului, cu umerii subliniaţi fără exagerare şi o fustă dreaptă mulată pe şolduri. Taioare negru şi alb subliniază linia corpului, rochii mini rebrodate, rochii drapate ca de vestale, din muselină plisată. Femeia de la Lanvin scapă şi de această dată de drumurile bătute. Albert Elbaz, directorul artistic, americano-israelian, se explică: „Am plecat de la un cuvânt, anume de la înger, făcându-l capabil să zboare, să fie liber. Partea de demon sunt fustele cu fermoare pe fese, pantalonii despicaţi lateral şi tocurile ornate cu strasuri. Tunicile, foarte aproape de T-shirt-uri, stofa respiră, mângâie”, afirmă Elbaz ca vorbind despre o fiinţă vie. După o colecţie Lanvin pentru „H&M”, devalizată în toamna lui 2010, a lansată acum „Lanvin Petite”.

Christian Dior şi jocul transparenţelor

„Issey Miyake” a adus un omagiu Japoniei, în note calme. Stilistul vorbeşte despre perioada de după tsunami. Colecţia sa e ca un elaborat stil din pământul Japoniei. „Tragedia cutremurului şi a tsunami-ului m-au făcut să mă gândesc la ceea ce s-a întâmplat în Japonia, iar în noua mea colecţie am încercat să vorbesc despre acest lucru. Am vrut să celebrez forţa femeii japoneze care a reuşit să-şi înfrângă durerea”. O colecţie în culori reţinute, inspirată de flori „ca nişte elemente puternice şi pline de gingăşie, la fel ca femeile despre care vorbesc”. Totul are aerul unei corole, ba chiar şi coafurile sunt sub forma unei flori îmbobocite. Tot din aceeaşi dragoste pentru Japonia el reutilizează vechile pânze şi stampe din Kyoto. Se remarcă pasmanteria din dantelă albă japoneză care apare pe oricare din creaţiile sale, la fel ca bordura unui chimonou. Sandalele au în locul tocului o aripă de pasăre.

Eleganţa anilor ’40 la Jean Paul Gaultier

„Jean Paul Gaultier” şi-a reînceput show-ul trimiţând pe podium o defilare de haute couture, amprenta anilor ’50. Splendida colecţie continuă alături de pret-à-porter. Modelele se mişcă încet, ca şi când ar prezenta o campanie publicitară. Ca material predomină jerseul. Tricouri în dungi, fuste construite, totul este extrem de teatral.

Jean Paul Gaultier a găsit o nouă formulă, un show fără muzică, iar fiecare apariţie a fost comentată de Charlotte Le Bon, prezentatoarea rubricii meteo de la Canal Plus, cu un umor nebun. Backstage-ul a fost la vedere. Mai toate manechinele au fost tatuate cu peşti orientali, care apăreau şi pe blazerele în culoarea pielii. Cizme foarte înalte, fără tocuri. Mai mult sculpturi decât pantofi. Topuri transparente, cu broderii şi pantaloni foarte largi despicaţi pe picior. Splendidă lenjeria creată de stilistul francez pentru „La Perla”.

Giambattista Valli

De la aplauzele pentru Jean Paul Gaultier la standing ovations pentru „Haider Ackermann”. Un amestec de masculin şi feminin extrem de elegant, jachete cu centuri foarte late, pantaloni fluizi, topuri şi bluze transparente în culori verde-oliv, cobalt, zmeuriu.

Un alt elogiu adus feminităţii de Casa „Céline”. Designerul Phoebe Philo propune versiunea actuală a eroinelor fără zorzoane ale Virginiei Woolf, proprie timpului lor, nu sclave ale convenţiilor. E un omagiu adus literaturii dansului, feminităţii, chiar şi acum, în momentele dificile ale crizei economice. Sahariene, jachete masculine, cu siluete desenate într-o linie cât se poate de senzuală, continuând cu reinterpretarea clasicului, cu bluze chemisier, cu un formidabil joc al pliseurilor, în culori bordo, verde-oliv şi negru. Tot show-ul a fost subliniat de coloana sonoră a lui Michael Nymann pentru pelicula „The Hours”, mixată în ritmuri electronice şi ritmate.

Fluiditate şi transparenţă la Christian Dior

Creatorul „Giambattista Valli” a reuşit parcă să teleporteze publicul în lumea elegantă a mondenităţilor legendare sau într-o seară din pelicula lui Antonioni, „Noaptea”, din anii ’60. Pantofii escarpen cu multe barete sunt în tonuri de ivoir, rochii-tunică din jacquard alb, care conferă o eleganţă graţioasă manechinelor. Deşi publicul a nutrit sentimentul că lipseşte vitalitatea. O eleganţă aeriană. Tinerele, noua generaţie a clientelor sale, au fost sarea şi piperul defilării care a înlocuit codurile mai vechi. Fanii săi, de la Bianca Brandolini la Teresa şi Margherita Missoni, de la Tatiana Santo Domingo la Elettra Rossellini au aplaudat creaţiile acestuia: chilimuri cu franjuri ce te duc cu gândul la Turcia, vestele din blană de oaie, ce te fac să te gândeşti la păstorii greci, la un nomadism rafinat care exaltă frumuseţea dezinvoltă.

Chanel

Giambattista Valli a insistat anul trecut asupra albului. Acum, colecţia lui s-a bazat mai mult pe cusături şi pe accesoriile lucrate de mână, în nuanţe predominat galben. Siluetele sunt inspiate de anii ’60, cu linia trapezoidală, cu jocuri între bluze preţioase şi fuste strâmte.

Marca italiană „Costume National” s-a decis să îndulcească colecţiile cu un roşu clar, care luminează toate creaţiile prezentate pe podium. Efectul sexy este omniprezent, de la tonurile şi ţesăturile diverse la senzualitatea organzei transparente. Domină şi aici verdele clar alături de negru şi broderii care îmbogăţesc colecţia atât de precisă.

Givenchy

Prima defilare de modă a cântăreţului şi producătorului american „Kanye West” a început cu un party în clubul „Silencio”, noul local în vogă în Paris, proiectat de regizorul David Lynch, unde au dat năvală toate starurile: Gareth Pugh, Neil Barret, Dean şi Dan Caten de la „Dsquared2”, Jeremy Scott. Apoi muzica s-a întrerupt şi Kanye a luat microfonul şi a spus: „Am adus cele mai frumoase manechine. Am călătorit până la Rimini pentru a lua o pereche de pantofi… Şi astăzi sunt mândru că marii stilişti au venit să-mi vadă defilarea”. Şi a început hip hop-ul… Au fost peste 200 de invitaţi, dar puţini jurnalişti, puţini cumpărători. Luminile s-au aprins. VIP-urile au invadat clubul. Materiale preţioase, precum crocodilul, combinat cu şifonul. Mult negru şi alb, cu linii aderente corpului, care subliniau curbele, şi etole de blană. Nu au lipsit nici paietele, auriul şi pliseurile. Remixul său de sunete şi limbaje contemporane pentru cântecele sale ar trebui să corespundă acelui mixaj de ţesături şi tendinţe şi nu unor lucruri deja văzute. E greu de dat un verdict.

Haoder Ackermann în verde-Nil şi albastru-ciel

„Sonia Rykiel” a adus cuvântul „relaxare” în noua sa colecţie pentru vara 2012, studiind formele, detaliile şi ţesăturile. Totul e fluid, totul încearcă să dea parcă ordine geometriei. Nu lipsesc bine-cunoscutele sale dungi, ca şi inserţiile desenelor inspirate de mişcarea Bauhaus, fanteziile înflorate aruncate parcă pe pulovere, cămăşi în stil clasic. În final, rochiile lungi, în tonuri calde, galben, ocru, portocaliu, roşu, violet.

Issey Miyake

O linie mai solară, care subliniază silueta. Pantalonii aduc aminte de silueta androgină a Gretei Garbo.

La „Cacharel” totul este conceput pe linia mini, totul e descoperit fără niciun pic de pudoare. Flori şi petale, volatile, pe materiale ca şifonul şi bumbacul. Ling Liu şi Dawei Sun, noile nume de designeri chinezi de la „Cacharel”, îşi afirmă un drum propriu. Totul este în tonuri pastel.

Argentinienii au organizat la primul etaj al Turnului Eiffel o defilare de 45 de minute, regrupând 7 stilişti ce s-au inspirat din folclorul local, propunând rochii de seară elegante, încărcate cu broderii şi paiete strălucitoare… La polul opus, 10 designeri coreeni au defilat la Muzeul Artelor Decorative. Un stil epurat, o paletă cromatică redusă, un joc de volume şi decupaje.

Kenzo

Architecture et trompe-l’œil la „Balenciaga”. Aceeaşi dramaturgie, aceleaşi apariţii dintr-o altă lume, şi la „Gareth Pugh”, care debutează cu un film de Nick Night, o faţă albă şi una neagră, o viziune aproape de coşmar, dar frumoasă. Înaintea show-ului, creatorul a explicat că iubeşte contrastele, albul şi negrul, întâlnirea energiilor, dinamica şi desenele lui Cranach cel Bătrân. Pe podium, aceste creaturi au apărut în veşminte-colivie, cu dungi, albe sau negre, apoi linia este imprimată, cu rochii fără mâneci, fără nasturi, rigide, între estetica futuristă şi armura medievală.

La Carven predomină roşul

Nicolas Fornichetti, directorul artistic de la „Mugler”, a convins-o în sezonul trecut pe prietena sa Lady Gaga să evolueze live în mijlocul defilării, eclipsând cu totul veşmintele. De această dată s-a hotărât să prezinte o adevărată defilare, dar precedată de un film. Încă o dată Lady Gaga, ca vedetă, a cântat „Don’t Fuck With Mugler”, un remix al titlului ei „Black Jesus Amen Fashion”. Manechinele au defilat în rochii asimetrice cu linii rotunjite.

Roşul revine la Dior

Ca şi la Gareth Pugh şi „Mugler”, la „Balenciaga” este vorba despre construcţie. O arhitectură care pluteşte. Trompe-l’oeil-uri ale materialelor, juxtapuneri de pânză şi mătase, tensiuni bipolare, uşor-greu, ca într-o fustă lungă dreaptă, cu tiv de piele. La „Balenciaga”, de asemenea, se remarcă pantalonii strâmţi, cu pense, şorturi croite ca nişte pantaloni bufanţi, rochii de zi. În spatele volumelor umflate şi al materialelor inovatoare se remarcă o linie artistică, dar nu foarte departe de ţinuta de stradă.

John Galliano

„Carven”, în curtea celor mari. Guillaume Henry, directorul artistic, realizează primul show al Casei. O modă realistă, mai puţin idealizată. Se degajă ceva mai multă seriozitate şi mai puţin aspectul de şcolăriţă. Extrem de proaspătă această ingenuă, cu rochie de piele până la genunchi, cu părul buclat, dar foarte decoltată, care pare o Lolită à la Balthus. O cămaşă în stil masculin, albastru deschis, o face încă mai tulburătoare. Bretelele de la fusta de piele par împrumutate de la Heidi, din peisajele alpine elveţiene. Broderiile cu fir în culori pastel au fost îmbogăţite cu şiruri de metal şi cristale.

Roz şi negru la Yves Saint Laurent

Tot prima defilare şi pentru Olivier Rousteing la „Balmain”, care a demonstrat deja, prin colecţia numită „Croazieră”, inspirată din Las Vegasul anilor ’60-’70, şi influenţele mexicane. Creatorul de 26 de ani ia alura lui Elvis Presley, din perioada sa cea mai decadentă, folosind auriul şi broderiile, dar şi decupajul de piele aplicat pe jeanşi. Pe scurt, o colecţie preţioasă, sexy şi chic.

„Comme des Garcons” pare să evoce marile etape ale vieţi, în dezordine. În primul pasaj, o siluetă în satin duchesse, cu braţele goale, avansează pe podium. Flori pe ţesături, frunze aruncate ca nişte aluzii. Pot fi descoperite referinţe la Cristobal Balenciaga, în volume, la André Courrége pentru culori şi pantofi, la Yves Saint Laurrent şi rochia sa de „păpuşă rusească” din 1965.

Thierry Mugler

La „Kenzo”, Humberto Leon şi Carol Lim au reluat direcţia artistică. Dincolo de colecţia care combină tentele proaspete şi cele tranşante, creaţiile merg de la revizitarea liniei sportswear în tafta albastru electric, la minijupe negre şi albe, cât şi rochii lungi solare. Se regăseşte aerul liber şi ludic al colecţiei „Jungle Jap”, lansată în 1970 de Kenzo Takada. Una dintre cele mai bune prietene ale creatorilor, Chloe Sevigny, a defilat într-un costum stil aviator, din tafta.

Orange şi galben la Jean Paul Gaultier

„Stella McCartney” revine în plină formă prezentând o colecţie formidabilă, cu un decupaj baroc, influenţat de motive din secolul al XVIII-lea. Bluze asimetrice care lasă descoperit un umăr, minijupe, fuste scurte urmăresc contururile corpului cu senzualitate, cu micro şi macro motive geometrice pe acelaşi model. Jachete largi deasupra unor rochii mini, ca o protecţie. Pulovere şi pantaloni care par ieşite din dressingul bunicului, asortate cu sandale plate. Tatăl său surâde fericit, aflat în primul rând, alături de viitoarea sa soţie, Nancy Shevell.

Simplitate la Stella McCartney

Manechinele de la „Chloe” sunt naturale şi sofisticate. O modă inspirată de retro, mai ales în ceea ce priveşte materialele, în special mătase şi in, o paletă în culoarea pudrei care diferă prin tonurile de roz, bejul nisipului, alb şi negru. Rochii plisate, fluide, bluze albe cu broderie englezească, centuri sau cordoane din piele naturală care lasă să se întrevadă un şort din crepe de chine alb. Pantaloni largi cu pense, care dau o linie de eleganţă.

Victor&Rolf, rochie de seară

Un alt debut, Clare Waight Keller, tânărul designer de la Casa Chloe, care spune că s-a inspirat de la domnişoarele care se înghesuie pentru a admira show-urile de modă. Culori neutre, bej, culoarea pielii, alb, ecru. Totă această simfonie de culori tăcute aduce cu filmele lui Woody Allen când se inspira din Ingmar Bergman.

Două păpuşi au dominat scena creatorilor „Victor&Rolf”, pe melodia cântată de Patty Pravo, „Sono una bambola”. În culorile păpuşilor Barbie, manechinele au defilat în rochii albastru celest, auriu, oranj. Mai puţină modă. Dar Parisul este oricum oraşul show-ului şi al experimentului.