Rata inflației va fi mai mică decât s-a anticipat

Nivelul proiectat al ratei anuale a inflației IPC va coborî până la 7 la sută în luna decembrie 2023, cu 4,2 puncte procentuale sub ultima estimare, se arată în ultimul raport asupra inflației publicat de BNR.

”Rata inflației a ajuns la un platou și a coborât semnificativ în ianuarie”, a spus guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. Acesta a dat și o veste bună cu privire la prețurile facturilor, despre care a spus că vor scădea. ”Majoritatea facturilor merg acum în sensul scăderii prețurilor de consum. Principalul factor este detensionarea piețelor internaționale și a pieței interne a energiei.În ultimii 3 ani, de la o poziție „fruntașă”, acum avem 8 țări cu o inflație mai ridicată ca a noastră”, a precizat Isărescu.

Guvernatorul BNR spune că factorul principal al creșterilor de prețuri a fost, în principal, creșterea prețurilor la energie. ”Factorul principal al creșterilor de prețuri a fost categoric creșterea prețurilor la energie”, a declarat Mugur Isărescu, guvernatorul BNR.

În perioada scursă de la publicarea Raportului asupra inflației din luna noiembrie 2022, contextul macroeconomic global a continuat să fie grevat de o serie de șocuri cu impact advers: activitatea economică a încetinit vizibil, în timp ce presiunile inflaționiste au persistat la niveluri extrem de ridicate, condițiile financiare s-au înăsprit, inclusiv ca efect al normalizării politicilor monetare, iar riscurile în plan geopolitic au rămas direct corelate cu evoluția războiului din Ucraina care, cel puțin până la acest moment, după aproape un an de la declanșare, nu pare să își fi diminuat din intensitate.

Pe acest fond, încrederea consumatorilor și cea a companiilor s-au menținut la cote extrem de reduse, implicând noi revizuiri ale
perspectivelor de evoluție a principalelor variabile macroeconomice. În continuare, principalele surse de riscuri și, respectiv, incertitudini au ca resort dominant evoluțiile din plan geopolitic, cu impact resimțit direct pe piețele de energie și pe cele ale
altor materii prime, importante surse inflaționiste de natura ofertei.

Scenariul de bază curent a fost construit sub ipoteza unei persistențe prelungite a războiului din Ucraina, însoțită de continuarea aplicării sancțiunilor economice impuse Rusiei pe tot parcursul intervalului de prognoză. De asemenea, detensionarea piețelor en gros de energie este prevăzută a avea loc în mod gradual, în paralel cu disiparea sincopelor din lanțurileglobale de valoare adăugată, ambele urmând să continue, deși în ritmuri presupus diferite, pe parcursul următorilor doi ani.

În România, deși datele statistice oficiale au indicat o reziliență sporită a economiei inclusiv pe parcursul trimestrului III 2022, evoluțiile cele mai recente, în special cele sectoriale, profilează o încetinire semnificativă a activității economice în ultima parte
a anului trecut. O astfel de evoluție este sugerată și de temperarea, la același orizont, a dinamicii economiilor partenerilor comerciali din Europa, în condițiile în care cererea externă robustă a reprezentat un resort important al rezilienței recente a economiei românești. În contextul revizuirilor oficiale ale seriei istorice a PIB, este de așteptat ca pe ansamblul anului 2022, dinamica PIB să rămână una ridicată, în jurul valorii de 5 la sută, ritm însă inferior atât celui proiectat în runda anterioară pentru acest an, cât și celui înregistrat în 2021. În plus, decelerările mai importante de ritm anticipate pentru ultima parte a anului trecut și pentru începutul celui curent se vor răsfrânge inclusiv asupra dinamicii viitoare a economiei. În aceste condiții, se preconizează o diminuare relativ mai puternică a ritmului creșterii economice din 2023, în tandem cu revizuirile probabile, în același sens, așteptate atât în plan regional, cât și la nivel global.

Chiar și în aceste condiții, dinamica economiei românești este de așteptat să fie semnificativ mai ridicată comparativ cu cea a partenerilor externi din Europa. Această prognoză este strict condiționată de ipoteza demarării atragerii unui volum amplu,
atât în termeni absoluți, cât și ca procent în PIB, de fonduri europene disponibile prin diverse facilități de finanțare (cadrul financiar multianual 2014-2020, cu termen limită de absorbție anul 2023, cadrul financiar 2021-2027, programul „Next Generation EU”).