Războiul viitorului: drone, gândaci-spion și arme cerebrale 

Dronele au ajuns arme la ordinea zilei. Există inclusiv drone terestre. Comanda de la distanță este doar o primă etapă. Îngrijorarea este că dronele vor ajunge să acționeze independent de voința omului. Mașina va decide fiecare mișcare, când și pe cine omoară. 

Temerea majoră este că robotul nu poate distinge între ținte de război și civili nevinovați. Nici dacă pericolul este real și un adversar trebuie imediat eliminat sau nu. 

Dar dronele sunt doar o mică parte din ce va însemna războiul viitorului. 

Armele cerebrale

Doi cercetători de la Universitatea Bradford, Michael Crowley și Malcolm Dando, vor publica o carte despre „armele cerebrale” care alterează mintea. Acestea nu mai sunt doar ficțiune științifică, spun savanții, potrivit The Guardian. 

Ce fac aceste arme sofisticate și mortale? Sunt substanțe chimice care pot ataca sau modifica conștiința, percepția, memoria sau comportamentul uman.

,,Mintea umană reprezintă o nouă frontieră în război”, avertizează academicienii, care atrag atenția că ,,este nevoie de acțiuni urgente la nivel global pentru a preveni transformarea neuroștiinței într-o armă”.

„Sună ca science fiction”, spune Crowley. „Pericolul este că devine realitate științifică.”

În războiul viitorului, creierul însuși devine un câmp de luptă

Cartea celor doi oameni de știință explorează modul în care progresele în neuroștiință, farmacologie și inteligență artificială se combină pentru a crea o nouă amenințare.

„Intrăm într-o eră în care creierul însuși ar putea deveni un câmp de luptă”, crede Crowley. „Instrumentele de manipulare a sistemului nervos central – pentru sedare, confuzie sau chiar constrângere – devin din ce în ce mai precise, mai accesibile și mai atractive pentru state.”

Cercetările în domeniul substanțelor chimice care acționează asupra sistemului nervos central (SNC) au o istorie îndelungată, mai scriu jurnaliștii de la The Guardian. 

Arme care acționează asupra SNC au apărut în timpul războiului rece

În timpul războiului rece și după acesta, Statele Unite, Uniunea Sovietică și China au „căutat activ” să dezvolte arme care acționează asupra SNC, amintește Crowley. Scopul lor era de a provoca incapacitarea prelungită a persoanelor, prin „pierderea cunoștinței, sedare, halucinații, incoerență, paralizie și dezorientare”.

Singura dată când o armă cu efect asupra SNC a fost utilizată la scară largă a fost de către Federația Rusă, în 2002, pentru a pune capăt asediului teatrului din Moscova. Forțele de securitate au utilizat derivați de fentanil pentru a pune capăt asediului, în care militanți ceceni înarmați luaseră ostatici 900 de spectatori.

Majoritatea ostaticilor au fost eliberați, dar peste 120 au murit din cauza efectelor agenților chimici, iar alții au suferit leziuni pe termen lung sau au murit prematur.

Armele care pot transforma oamenii în agenți involuntari într-un război al viitorului

Dando susține că „aceleași cunoștințe care ne ajută să tratăm tulburările neurologice ar putea fi utilizate pentru a perturba cogniția, a induce conformitatea sau chiar, în viitor, a transforma oamenii în agenți involuntari”.

Amenințarea este „reală și în creștere”, dar tratatele internaționale nu prevăd un control strict al acestui tip de arme.

Ochelarii care te fac supererou. Exact ca în jocurile video

Părea utopie acum câțiva ani, acum e posibil. Soldații vor fi supereroi. Vor putea folosi ochelari care să-i ajute să vadă dincolo de obstacole. 

Dispozitivele, denumite EagleEye, vor fi disponibile sub formă de căști, viziere și ochelari, scrie Business Insider. Acestea vor fi dotate cu un ecran care, potrivit unui comunicat de presă, va putea afișa informații, cum ar fi locațiile coechipierilor utilizatorului, peste imagini live din câmpul de luptă. 

Reclama la noii ochelari EagleEye pare desprinsă dintr-un joc video. Doar că nu e un joc, e realitate.

Roboți cu inteligență artificială: Germania planifică viitorul războiului

Pentru Gundbert Scherf, cofondatorul companiei germane Helsing, cel mai valoros start-up din Europa în domeniul apărării, invazia Rusiei în Ucraina a schimbat totul.

Scherf a trebuit să lupte din greu pentru a atrage investiții, după ce și-a înființat compania care produce drone militare de atac și inteligență artificială pentru câmpul de luptă, scrie Reuters.

Acum, asta este cea mai mică dintre problemele sale. Compania cu sediul în München și-a dublat valoarea la 12 miliarde de dolari în urma unei strângeri de fonduri luna trecută.

„Anul acesta, pentru prima dată în ultimele decenii, Europa cheltuiește mai mult decât SUA pentru achiziționarea de tehnologie de apărare”, a declarat Scherf.

,,Proiectul Manhattan” al Europei

Fostul partener al McKinsey & Company afirmă că Europa ar putea fi în pragul unei transformări în domeniul inovării în apărare, similară cu Proiectul Manhattan. O reeditare a efortului științific care a permis SUA să dezvolte rapid arme nucleare în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

Sprijinul militar al SUA este acum mai incert. Germania – unul dintre cei mai mari susținători ai Ucrainei – intenționează să-și tripleze bugetul anual de apărare până în 2029. Va ajunge, astfel, la aproximativ 162 de miliarde de euro (175 de miliarde de dolari).

O mare parte din acești bani vor fi investiți în reinventarea naturii războiului, au declarat sursele Reuters.

Helsing face parte dintr-un val de start-up-uri germane din domeniul apărării care dezvoltă tehnologii de ultimă generație. De la roboți AI asemănători tancurilor și minisubmarine fără pilot până la gândaci spioni pregătiți pentru luptă.

„Vrem să ajutăm Europa să-și recâștige coloana vertebrală”, a declarat Scherf.

Gândacii spioni, arme în războiul viitorului

Sven Weizenegger, care conduce Cyber Innovation Hub, primește 20-30 de cereri pe zi pe Linkedin. Comparativ cu poate 2-3 pe săptămână în 2020, cu idei pentru dezvoltarea tehnologiei de apărare, scrie Reuters.

Unele dintre ideile în curs de dezvoltare par a fi science fiction – cum ar fi gândacii cyborg ai Swarm Biotactics. Sunt echipați cu rucsacuri miniaturale specializate care permit colectarea de date în timp real prin intermediul camerelor, de exemplu.

Stimuli electrici ar trebui să permită oamenilor să controleze mișcările insectelor de la distanță. Scopul este ca acestea să furnizeze informații de supraveghere în medii ostile. De exemplu, informații despre pozițiile inamice.

„Bio-roboții noștri – bazați pe insecte vii – sunt echipați cu stimulare neurală, senzori și module de comunicare securizate”. CEO-ul Ștefan Wilhelm spune că pot fi controlați individual sau pot opera autonom în roiuri.