Centralizarea totală a rezultatelor scrutinului de duminică și redistribuirea ultimelor mandate, la etapa naţională, de către Biroul Electoral Central le-au întins la maximum nervii candidaților tuturor partidelor. Până și rundele de consultări cu președintele Klaus Iohannis au fost puse sub semnul întrebării, din pricină că nimeni nu știe exact câte noi mandate de senatori și deputați îi vor reveni partidului său la nivelul întregii țări. Și nici cine vor fi titularii acestora. Este adevărat că toată lumea a făcut fel și fel de simulări, însă rezultatele concrete au rămas la BEC.
Aparent lipsită de importanță și fără să se bucure de prea multă atenție din partea publicului, procedura de numărare a tuturor voturilor, care precede redistribuirea mandatelor, le-a dat peste cap socotelile aspiranților la un fotoliu de senator sau deputat. Mulți dintre candidații care se aflau pe locuri eligibile, însă nu pe primele poziții, au aflat cu stupoare că, deși au scoruri bune, își pot pierde mandatul în favoarea altor colegi din propriul partid, din alte județe. Și nu este vorba despre vreun alt algoritm de calcul, precum cel folosit de BEC privind împărțirea mandatelor în baza ponderii voturilor primite și a redistribuirii procentelor candidaților independenți în funcție de scorul electoral final al fiecărui partid în parte, ci despre interesele conducerilor formațiunilor politice. Cu alte cuvinte, odată ce un partid a primit un anumit număr de mandate la redistribuire, pe acele posturi a început bătălia între colegii candidați. La unele partide nu s-a mers doar pe sumele măricele de bani, oferite la schimb pentru un post de parlamentar. Potrivit unor surse, la PSD există și anumite criterii clare de selecție impuse de Liviu Dragnea.
Traseiștii n-au prioritate
Oricât de mare ar fi scorul unui pesedist și oricât de dispus ar fi acesta să dea, pe sub masă, sume mari conducerii partidului, se iau în calcul și probitatea morală și conduita acestuia. Cu alte cuvinte, dacă a fost vreodată traseist politic, este dezavantajat din start la negocieri. Conducerea PSD speră să formeze câte un monolit în fiecare Cameră a Parlamentului, care va trebui să fie la fel de disciplinat precum grupurile parlamentare pe care le-a avut Adrian Năstase în subordine, între 2000 și 2004. Astfel, Liviu Dragnea vrea să formeze și să-și asigure o majoritate parlamentară numai dintre membrii săi de partid. Dacă rigoarea privind traseismul politic se aplică la PSD la acordarea de noi mandate, nu același lucru se poate spune despre intensele tratative de racolare a parlamentarilor de la alte formațiuni.
Un alt criteriu de atribuire a posturilor în urma redistribuirii naționale rămân cumetriile politice și la această rundă a alegerilor. Și nu este doar cazul PSD, ci e o meteahnă preluată și de PNL și PMP. Partidul lui Traian Băsescu aplică și el „principiile“ antitraseism ale lui Dragnea. Doar că la un partid atât de mic, se pare că la fel de mult atârnă și sumele mari de bani oferite de candidații înscriși în bătălia electorală, dar care n-au obținut direct un mandat.
