Thomire, sculptorul cizelator în aur, artizanul artist care, cu candelabrele sale maiestuoase şi orologiile sculptate, a încântat aristocraţia internaţională, a inventat un stil ce continuă să seducă.
Realizarea unui bronz aurit nu e un lucru uşor. Ore şi ore, în contact cu focul, creatorul respiră vapori letali de mercur. Din mâinile acestor artişti ies capodopere care durează în timp, bronzuri aristocratice. În secolul al XVIII-lea, Franţa a fost regina stilului bronzurilor aurite. Dar tehnica auririi e mult mai veche, fiind adoptată atât de Franţa, cât şi de Italia în perioada Renaşterii, cunoscând apogeul în perioada lui Ludovic al XV-lea. Regele acestor aurari a fost Pierre Gouthière (1740-1806), care a devenit cunoscut şi ca mare bronzier. Pierre Philippe Thomire (1751-1843) a învăţat tehnica de la maestrul său pentru a-şi deschide apoi propriul atelier. Sculptorul Augustin Pajou a obţinut un succes extraordinar în acest domeniu, dedicându-se şi el bronzurilor aurite. Dar cel care s-a afirmat pe plan internaţional a fost Thomire, care a devenit principalul furnizor de monturi în bronz aurit pentru porţelanurile produse în manufacturile Sèvres.
Trăsura purităţii de Pierre Philippe Thomire
Celebru până în zilele noastre a rămas un ornament de masă produs în atelierul său, în ultima parte a secolului al XVIII-lea şi începutul secolului al XIX-lea, care se află la Muzeul Ermitaj din Sankt Petersburg. Splendidă şi o pereche de candelabre atribuită, de asemenea, lui Thomire, desenate în 1810 de Charles Percier, cu o înălţime de 116,5 centimetri. Alţi ebenişti faimoşi, precum Guillaume Benneman (1785-1811), Ferdinand Schwerdfeger (1734-1819), Adam Weisweiler (1744-1820), François-Honoré-Georges Jacob-Desmalter (1770-1841), au realizat candelabre, ornamente de masă, pendule, aplice şi alte lucrări monumentale, precum o pereche de cupe din malachit, susţinute de trei sfincşi, aflată în holul Fundaţiei Magnani Rocca de lângă Parma. Desenatori, aurari au trebuit să facă faţă apoi numeroaselor comenzi provenite nu numai de la aristocraţi de rang, cum erau Regina Franţei, Maria Antoaneta, şi Napoleon al II-lea, pentru care Thomire, în colaborare cu celebrul orfevru Jean-Baptiste-Claude Odiot şi cu pictorul Pierre Paul Prud’hon, au realizat o piesă de mare valoare, aflată astăzi la Schatzkammer din Viena, oferită de Ducele de Berry viitorului rege al Franţei, Carol al X-lea. Între clienţi mai figurau şi ţarul Rusiei, Alexandru I, şi contele Nicolay Demidoff, dar şi persoane din burghezia super bogată.
Candelabre cu Victorii, semnate Thomire
După o scurtă perioadă revoluţionară, în timpul căreia au fost produse în special arme şi muniţie, Pierre Philippe îşi reîncepe activitatea de „marchand mercier”, adică de vânzător de obiecte de artă. Activitatea sa înfloreşte şi datorită atelierului „Thomire Duterme et Cie”, când devine numai „Thomire et Cie”. Creaţiile lui au câştigat medalia de aur la „Expoziţia Publică a Produselor Industriale”. Era pentru prima dată când un bronzier era admis între expozanţi. Dar, în curând, au revenit problemele financiare, deoarece acesta nu era în stare să plătească datoriile, şi în 1823 se retrage din această activitate, dedicându-se sculpturii şi expunând la Saloanele pariziene până în 1834. Dar care era succesul bronzurilor lui Thomire? Desigur, fineţea cizelurii, perspicacitatea de a interpreta gustul stiliştilor care s-au succedat într-o jumătate de secol, capacitatea sa de a trata diferite suprafeţe pentru a obţine efectele dorite. Mulţi dintre specialişti afirmau că sculptura a rămas vie în Franţa şi datorită lui Thomire, care a ştiut să menţină un înalt nivel al producţiei. Chiar şi atunci când manufactura sa a căzut, el nu a abandonat direcţia artistică.
Masă susţinută de sfincşi în bronz aurit
A realiza un bronz aurit era un proces complex care prevede diferite faze. Un laborator se ocupa de „desenul industrial”, un desen tehnic, cu detalii particulare, elaborat pe baza unei original realizat de un artist. După aceea era creată o machetă, un model în ceară sau teracotă, după care piesa venea cizelată într-un mod perfect, iar detaliile trebuiau să se şteargă cel puţin în parte. În fine, după fuziunea finală piesa era recizelată. În lucrările lui Thomire, siluetele umane erau alungite, nu erau perfect lise, ci parcurse de mici striuri capabile de a reflecta lumina într-o manieră cât mai naturală, respectând restul obiectului. Deşi vorbim de un bronz aurit, totuşi obiectele conţineau zinc. Procesul prevedea după aceea o curăţire atentă a obiectului, care era şters cu o soluţie constituită din o parte din aurul unor monede şi 8 părţi de mercur. Apoi piesa era introdusă în cuptor de mai multe ori, până când era complet eliminat mercurul şi se fixa aurul. Ultima parte însemna opacizarea şi luciul. În secolul al XVIII-lea, aurul era colorat având o dominantă roşie, care este abandonată în neoclasicism pentru a lăsa locul culorii galben-lămâie.
Sfincşi în bronz aurit, inspiraţi de campania napoleoniană în Egipt
Obiectele care erau comandate de către persoanele influente din epocă nu erau semnate. Dacă Napoleon îi comanda lui Thomire, aceasta era semnul excelenţei. Însă când se vorbea de obiecte vândute en-detail, prezenţa semnăturii era o garanţie a originalităţii produsului. Semnătura nu era întotdeauna echivalentă cu valoarea obiectului.
Gheridon cu porţelan de Sevres şi picioare de bronz aurit
Astăzi pendulele populate de zeiţe şi efebi, candelabrele cu Victorii sunt foarte căutate de colecţionari. Astfel, Thomire este un autor care continuă să reţină atenţia prin semnătura sa. Între tipologii, foarte căutate rămân candelabrele, categorie în care preţul cel mai mic este de 10.000 de euro. Dacă amintim de Vasul Medici, semnat „Thomire à Paris”, ce a fost vândut cu 11.000 de euro la o licitaţie de la Pierre Bergé la Paris, în mai 2007, până la perechea de candelabre, cu şase braţe, înalte de 80 de centimetri, cu figuri feminine, vândută anul trecut cu 29.000 de euro, ajungem la câteva exemplare muzeale, la care cifrele sunt foarte sus, precum perechea de candelabre, datată în jur de 1800, înalte de 46 de centimetri, în bronz aurit, atribuită lui Thomire, deşi fără semnătură, a fost vândută la Sotheby’s, Paris, în 2008, cu suma de 569.850 de euro. Două cupe au fost adjudecate la licitaţia de la Christie’s din Londra, în 2007, pentru 24.000 de euro.
Cupă de malachit, susţinută de trei sfincşi
În sectorul pendulelor de masă, Casa Christie’s de la Paris a achiziţionat un exemplar decorat cu grupul „Amor încoronat de Psyche”, pe un desen al sculptorului Claude Michallon, pentru suma de 48.500 de euro. Un alt candelabru semnat, de asemenea, „Thomire et Cie”, datat 1830, înalt de 88 de centimentri, a fost vândut recent la MS Rau Antiques pentru 57.600 de euro. O „Trăsura Purităţii”, atribută lui Pierre Philippe Thomire, în bronz cizelat şi aurit, cu o bază din lapislazuli lungă de 29 de centimetri, a fost cumpărată cu preţul de 164.000 de euro.
Thomire a Paris
Un cabinet „Jacob Desmalter et Cie”, cu bronzuri de Thomire, a fost de curând scos la o altă licitaţie de la Casa Sotheby’s. Ornamentul de masă cu şase braţe, pe mijloc cu o fructieră de sticlă înaltă de 71 de centimetri, a fost vândut la Christie’s Roma, în 6 decembrie 2007, pentru 17.400 de euro, iar o pendulă semnată de asemenea Thomire, cu o lebădă din argint, realizată pentru piaţa rusă, a fost adjudecată la licitaţia de la Nagel de la Stockholm pentru 18.620 de euro.
