Reglementările haotice, cel mai mare pericol pentru energia românească

„Federaţia ACUE atrage atenţia asupra riscurilor majore generate de reglementările impredictibile. Intervenţiile administrative succesive în sectorul energetic riscă să prelungească dezechilibrele existente. În absenţa unei fundamentări economice solide şi a unui dialog real, funcţionarea normală a pieţei este afectată. Impactul negativ al legislaţiei impredictibile reprezintă cel mai mare risc pentru sectorul energetic din România. Aceasta constituie totodată cea mai complexă piedică în dezvoltarea acestuia”, anunţă ACUE.

Dezechilibre între producție și furnizare

Sectorul de furnizare a energiei electrice şi a gazelor naturale este cel mai competitiv segment. Este zona în care funcţionează concurenţa în mod real. În schimb, sectorul de producţie este caracterizat de un număr limitat de producători. Acest lucru plasează România, din punct de vedere structural, într-o piaţă a vânzătorilor. Acest dezechilibru se reflectă direct în nivelul preţurilor formate pe pieţele angro, arată ACUE.

„Este esenţial de subliniat structura prețului. Aproximativ 50% din preţul final facturat consumatorilor este reprezentat de preţul mărfii. Acesta este costul de achiziţie al energiei electrice şi al gazelor naturale. Atribuirea creşterilor de preţ exclusiv marjei de furnizare denotă o înţelegere limitată a mecanismelor reale. Promovarea unor astfel de interpretări generează riscuri majore pentru sector. Acestea transmit semnale profund inadecvate către piaţă”, menţionează federaţia, potrivit News.ro.

Furnizorii de energie au rolul de a achiziţiona energie de pe pieţele angro. Ei gestionează riscurile comerciale de preţ, volum şi dezechilibru. Aceștia concurează pentru atragerea şi retenţia clienţilor. De asemenea, asigură relaţia directă cu consumatorii prin facturare, încasare şi servicii de relaţii cu clienţii. Furnizorii nu stabilesc preţul pieţei angro. Ei nu controlează costurile reglementate, precum tarifele de transport, taxele şi TVA. Marja de furnizare este structural limitată într-o piaţă concurenţială, subliniază reprezentanţii ACUE.

CITEȘTE ȘI: OpenAI lansează Frontier pentru a cuceri marile corporații

„Rolul statului în piaţa de energie trebuie să fie acela de arhitect, garant şi arbitru. El nu trebuie să fie un actor discreţionar în formarea preţurilor comerciale. Modificările legislative trebuie să fie fundamentate pe analize economice riguroase. Politicile publice trebuie să stimuleze investiţiile în noi capacităţi de producţie, diversificarea surselor şi creşterea lichidităţii”, spun ei.

Protecţia consumatorilor, în special a celor vulnerabili, trebuie realizată prin politici sociale ţintite. Acestea trebuie să fie transparente şi finanţate din bugetul de stat. Transferarea obligaţiilor de natură socială către actorii comerciali distorsionează semnalele de preţ. Această practică afectează funcţionarea corectă a pieţei.

În România, statul a decis ca furnizorii să prefinanţeze schemele de politică socială. Aceștia au aplicat ex-ante mecanismele de plafonare şi compensare. Timp de patru ani, protecţia socială s-a realizat pe seama furnizorilor de energie. Aceştia au prefinanţat plafonarea preţurilor finale pentru toţi clienţii. În prezent, restanţele statului faţă de furnizori se ridică la aproximativ 10 miliarde de lei. Nu există încă o decizie concretă privind deblocarea procesului de validare şi plată.

CITEȘTE ȘI: Ministrul Energiei promite: Gazele nu se vor mai scumpi până în martie 2027

„Furnizorii nu creează preţul energiei. Ei îl transferă şi îl optimizează pentru consumator în limitele pieţei. Totuși, numele furnizorului apare pe factura finală. Din acest motiv, furnizorii absorb o mare parte din tensiunea publică. Ei controlează însă doar o fracţiune din preț. Exploatarea confuziei publice prin politici construite pe premise false este nocivă şi iresponsabilă. Toate aceste practici contribuie la dezinformarea gravă a publicului. Ele ignoră realităţile economice ale sectorului energetic. Politicile publice bazate pe premise eronate riscă să distorsioneze piaţa”, a declarat Dana Dărăban, directorul executiv al ACUE.

Pentru ca preţurile să se formeze corect, piaţa are nevoie de lichiditate. Acest lucru este valabil atât pentru gaze, cât şi pentru energie electrică. România rămâne un importator net de energie. Experienţa trecutului arată că soluţia sustenabilă nu este intervenţia administrativă. Soluția este corectarea dezechilibrelor structurale prin creşterea capacităţilor interne. Trebuie redusă dependenţa de importuri.

„ACUE rămâne deschisă dialogului instituţional şi susţine soluţii echilibrate. Acestea trebuie să protejeze consumatorii fără a compromite funcţionarea pieţei. Predictibilitatea, transparenţa şi respectarea principiilor pieţei concurenţiale sunt esenţiale. Acestea aduc beneficiul real al consumatorilor”, afirmă ea.