Remanierea lui Nazare de la Finanțe – câteva observații

Premierul Florin Cîțu a declarat că la baza deciziei sale de a-l remania pe ministrul Alexandru Nazare stau anumite proiecte întârziate, inclusiv proiecte care îmbunătățesc atragerea fondurilor europene. Din datele existente la Ministerul Finanțelor reiese că în 2021 sunt șanse ca atragerea de fonduri europene să fie mai scăzută sau cel puțin la nivelul celei din 2020. În primele 5 luni ale anului 2021, România a primit de la bugetul UE în jur de 3,4 miliarde de euro, însă acești bani au venit ca urmare a unor proiecte făcute în anii trecuți. De exemplu, în 2020, am primit 7,1 miliarde de euro, aproape de recordul de 7,3 miliarde de euro din 2016. Cele 7,1 miliarde de euro nu sunt consecința unei mai buni administrări în 2020, an pandemic, ci din perioada anterioară. Acum, Florin Cîțu dă de înțeles că situația atragerii fondurilor europene nu este roză. „Sunt proiecte care au impact pe viitor, proiecte care îmbunătățesc atragerea fondurilor europene pentru următorii ani. Acestea au impact pe viitor și trebuie grăbite acum”, a declarat Florin Cîțu.

Despre activitatea lui Alexandru Nazare s-ar mai putea face două observații: capacitatea de a atrage venituri suplimentare la buget și îndatorarea tot mai mare a României. Legat de prima chestiune, cifrele ar putea arăta o îmbunătățire a colectării în 2021. De altfel, execuția bugetară la cinci luni arată că veniturile bugetului general consolidat au însumat 147,36 miliarde de lei, cu 23,2% peste nivelul încasat în perioada similară a anului trecut. Doar în intervalul martie-mai 2020 am avut parte de o scădere bruscă a încasărilor din cauza instalării pandemiei și, implicit, a afectării unei bune părți a economiei. În aceste condiții, creșterea cu 23,2% ar putea părea firavă.

Cum nu vin banii la buget, guvernul se vede nevoit să apeleze la împrumuturi. Chiar cu o zi înainte de a fi remaniat, Alexandru Nazare a împrumutat 3,5 miliarde de euro de pe pieţele externe în a doua ieşire de eurobonduri din 2021, într-o finanţare structurată pe două tranşe, pe 9 ani şi pe 20 de ani. Astfel Ministerul a atras aceeaşi sumă record ca cea de la precedentul împrumut, cel din aprilie 2021, cererea investitorilor fiind de aproximativ 9 miliarde de euro, dintre care cel mai mare interes, respectiv 5,3 miliarde de euro, a fost pe tranşa cu scadenţa pe 9 ani. Pentru tranşa cu scadenţa pe 20 ani, cererea investitorilor a fost de 3,5 miliarde de euro. Finanţarea va merge către acoperirea deficitului bugetar. Pentru ambele tranşe, dobânda (cuponul) este fixă, plătibilă anual. Necesarul brut de finanţare la nivel guver­namental este de aproximativ 130,8 miliarde de lei în anul 2021, volumul total al împrumu­turilor ce urmează a fi atrase de Ministerul Finanţelor de pe pieţele interne şi externe fiind determinat de nivelul previzionat al deficitului bugetar, de 7,16% din PIB (aproxi­mativ 80 miliarde de lei) precum şi de volumul datoriei de refinanţat în 2021, în sumă de aproximativ 51 miliarde de lei.

Astfel, datoria publică a ajuns în aprilie la 526,6 miliarde de lei (107,5 miliarde de euro), echivalentul a 49,9% din PIB-ul estimat pentru 2021. Aceasta a crescut enorm în anul pandemiei, deşi căderea economică din 2020, de 3,9%, nu a fost chiar atât de brutală pe cât se temeau economiştii. Din aprilie 2020 până în aprilie 2021, statul a împrumutat 121,5 miliarde de lei (24,8 miliarde de euro). În primele patru luni din 2021, statul s-a împrumutat cu încă 27,5 miliarde de lei (5,2 miliarde de euro). Aceste împrumuri s-au făcut în mandatele lui Florin Cîțu și Alexandru Nazare, la Ministerul Finațelor. Dacă ritmul împrumuturilor se menţine, la final de an datoria nouă va ajunge la 110 miliarde de lei, cu mult peste ţinta guvernului de 85 de miliarde de lei. În trecut, economiştii susţineau că România, cu un PIB aproximativ de 230 miliarde de euro, nu-şi permite o datorie publică mai mare de 40-45% din PIB.

Consiliul Fiscal susține că la o datorie de peste 45%, Finanțele redactează un raport privind justificarea creşterii. La o datorie de peste 50%, Guvernul îngheaţă salariile din sectorul public + măsuri suplimentare. În cazul în care datoria sare de 55%, Guvernul îngheaţă şi cheltuielile cu asistenţa socială.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda 3
Cosmin Pam Matei 4562 Articole
Author

8 Comentarii

  1. PIB-ul estimat pe 2021 este umflat din pix. Stiti cat este deflatorul pe 2021? 2.8%
    Adica guvernul estimeaza ca inflatia pe 2021 este de doar doar 2.8%. Rad si curcile cand aud astfel de cifre. Inflatia este cu mult peste 4%. In America este 5%.
    Deci, Romania este de ceva vreme in scenariul de datorie peste 50% din PIB si ar fi trebuit, potrivit legii, sa inghete salariile bugetarilor si sa dea afara.

  2. Ce sa mai inghete cand deja au inghetat tot? Poate sa mai inghete mortii de foame ce ii produc ei cu reformele lor ca sa-i dezghete in secolul urmator ca pana atunci mai au fraieri ca sa le traga cismele.

  3. Aiureli citzoiesti!
    Toata miza este sa imparta banii, singur singurel, d-l premier Citu ca sa stie toti primarii liberali ca de pixul lui depinde totul, astfel incat sa-l sprijine ptr sefia PNL.
    Alt scop este sa ia el toate comisioanele de la imprumuturile cu dobanda mare pe care le face acest guvern de escroci.

  4. In Romania nu exista supermarketuri romanesti. Toate sunt straine. Platesc ele impozit pe profit in Romania? Sau se duc cu profitul in tara de origine sa dea bani acolo? De unde sa ai incasari la buget daca multinatuonalele care folosesc forta de munca ieftina romaneasca isi scot profitul neatins din tara? Se zvoneste ca Nazare asta ar fi fost de acord cu impozitarea multinationalelor de-aia l-a dat Catu afara. Catu e sluga multinationalelor progresiste.

  5. Pe astia cu finantele si cu banii din guvernarea actuala, unguri sau romani, unul ca Eugen Teodorovici le poate fi profesor la orice capitol. Omul este sclipitor comparativ cu acesti terchea-berchea cu aere de specialisti europeni.

  6. Nazare un geniu al finantelor si asta in ciuda faptului ca nu a facut o facultate de profil. A facut SNSPA pe vechi Stefan Gheorghiu scoala politrucilor comunisti trnasformata dupa revolutie in scoala politrucilor capitalisti. Deci fara un ASE sau o facultate de finante evident e un geniu altfel cum sa ajungi ministru de finante. Ca acest guvern pnl-usr se bazeaza pe competenta o atesta si declaratia lui Nazare care a zis ca a fost remaniat de Citu pentru ca e din echipa lui Orban! Ma bucur mult pentru cei care au votat pnl-usr ii merita!

  7. Poate ca nu a vrut sa faca politica desantata de imprumuturi a lui Catu, fara sa dea socoteala nimanui!

  8. Dupa rapiditatea cu care l-a exclus din Guvern si dupa explicatiile puerile , necredibile , expuse massmediei rezulta ca Citu s-a simtit amenintat de prea priceputul Min de Finante Al Nazare , probabil atentionat de spionii yohannisti din minister.

Comentariile sunt închise.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.