Republica Moldova: Cetățenii moldoveni, carne de tun în războiul rus

Ce promite Munteanu în programul de guvernare

Programul viitorului Guvern moldovean pe care îl va conduce Alexandru Munteanu se numește „UE, pace, dezvoltare” și are printre obiective încheierea negocierilor de aderare la UE până în anul 2028, o „economie prosperă” și reunificarea treptată a celor două maluri ale Nistrului, relatează Europa Liberă.

Atunci când a anunțat că omul de afaceri Alexandru Munteanu va conduce executivul, partidul de guvernământ „Acțiune și Solidaritate” (PAS) a spus că acesta va avea „un profil economic”. La rândul său, premierul desemnat a recunoscut, în primele interviuri oferite, că programul său de guvernare va avea la bază programul electoral al PAS – care a câștigat o nouă majoritate la parlamentarele din 28 septembrie, motivând că aceasta a fost alegerea cetățenilor.

Majoritatea promisiunilor făcute de PAS în campania electorală se regăsesc, într-adevăr, în programul Guvernului Munteanu, care a fost publicat pe 28 octombrie, odată cu lista viitorilor miniștri.

Premierul desemnat, Alexandru Munteanu, consultări la Parlament cu toate fracțiunile, înaintea învestirii noului Guvern

Înainte de votul de învestitură, programat pentru data de 31 octombrie, premierul desemnat Alexandru Munteanu desfășoară miercuri, 29 octombrie, consultări cu fracțiunile parlamentare în Sala Europa a Parlamentului, unde își prezintă programul de guvernare și prioritățile viitorului Executiv, relatează Radio Moldova.

PCRM nu va susține Guvernul Munteanu, al „13-lea” după plecarea comuniștilor de la guvernare: „Nu avem iluzii mari că am putea corecta ceva”

Partidul Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM), care a acces în Parlament pe lista Blocului Electoral „Patriotic”, dar a format o fracțiune separată cu opt deputați, nu va susține Guvernul condus de premierul desemnat Alexandru Munteanu. Anunțul a fost făcut de liderul formațiunii, Vladimir Voronin, după consultările de la Parlament.

Solicitările Blocului „Alternativa” pentru premierul desemnat: Justiție pentru fiecare, economie dezvoltată, depolitizarea instituțiilor și echitate socială

Reprezentanții fracțiunii parlamentare a Blocului „Alternativa“ i-au transmis premierului desemnat Alexandru Munteanu mai multe propuneri, cu solicitarea de a fi incluse în programul de guvernare.

„Am transmis propunerile Blocului „Alternativa”, propuneri care au fost formulate în cadrul întrevederilor cu oamenii, cu specialiști și ele țin și de domeniul economic, și social, nemijlocit de dezvoltarea localităților noastre, fie că sunt urbane sau rurale”, a declarat deputatul și unul dintre liderii blocului, Ion Ceban, după consultările avute astăzi la Parlament cu premierul desemnat, Alexandru Munteanu.

În dosarul pentru mercenariat este vizat un primar din raionul Orhei. Detalii despre percheziții

Angajații Inspectoratului Național de Investigații, în comun cu procurorii specializați în combaterea crimei organizate și polițiștii din Brigăzii „Fulger”, desfăşoară percheziții pe întreg teritoriul Republicii Moldova, relatează TVR Moldova.

Potrivit oamenilor legii, perchezițiile se desfășoară într-o cauză penală pornită în baza semnelor componenței de infracțiune „activitatea mercenarilor”, fără să fie oferite precizări.

Potrivit surselor TVR MOLDOVA, descinderile ar avea loc în localitățile Brănești și Zorile din raionul Orhei. Aceleaşi surse menţionează că ar fi vizat primarul localității Zorile, Marin Jelauc.

Contactați de TVR Moldova, angajații Primăriei Zorile au spus că la ei în localitate și primărie nu se desfășoară percheziții.

Sursele TVR Moldvoa mai spun că ar exista suspiciuni că fiul acestuia ar participa la acțiuni militare de partea forțelor pro-ruse pe frontul din Ucraina.

Victor Negrescu, la Moldova 1: Pachetul de creștere economică de 1.9 miliarde de euro – testul UE pentru R. Moldova

Republica Moldova este pregătită pentru această nouă etapă de negociere cu Uniunea Europeană pe clustere, care trebuie să înceapă până la sfârșitul anului. Într-un interviu acordat pentru Moldova 1, vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, responsabil de relația cu Republica Moldova, a declarat că este important să fie accelerat ritmul de negociere, iar Pachetul de creștere economică, în valoare de 1.9 miliarde de euro, este un test important pentru guvernarea de la Chișinău.

„Am fost autorul acelui paragraf în Rezoluția Parlamentului European prin care cerem Consiliului European să înceapă negocierea pe capitole, pe clustere. Și, totodată, sunt și inițiatorul acelei scrisori, semnate de zeci de eurodeputați din 19 state membre, prin care am cerut domnului președinte António Costa ca acest subiect să fie pus pe agenda Consiliului European. Am și discutat cu domnul Costa, care m-a asigurat de sprijinul său. Și cred că împreună am reușit să identificăm o soluție ca, dincolo de opoziția vizavi de Ucraina, venită dinspre mai multe state membre, R. Moldova să continue acest proces de negociere”, a declarat Victor Negrescu la Moldova 1.

Post Scriptum cu Alex Cozer: Lukoil, pe picior de retragere

Una dintre cele mai mari companii petroliere din Republica Moldova și principalul furnizor de carburanți pentru instituțiile statului, caută modalități prin care să-și vândă afacerile din Europa, relatează jurnal.md. Nu este deocamdată clar dacă se va retrage și din țara noastră, mai ales în condițiile în care a câștigat, în ultimii ani, peste 90% din licitațiile statului în acest domeniu.

Este vorba despre Lukoil Moldova, subsidiara gigantului rus cu același nume, companie care este supusă sancțiunilor internaționale de către SUA. În consecință, Lukoil a anunțat ieri că își caută de urgență cumpărători pentru subsidiarele sale din Europa, în condițiile în care sunt șanse mari să nu mai poată activa după 21 noiembrie.

Presa din România, acolo unde tot este prezentă Lukoil, deja a anunțat că se discută intens despre vinderea operațiunilor de peste Prut. Deocamdată la Chișinău nu se aude însă absolut nimic în acest sens.

Asta chiar dacă, în Moldova, cota de piață a Lukoil este chiar mai mare decât cea din România, iar vânzarea activelor unui jucător economic atât de important ar trebui să fie un subiect la ordinea zilei. Asta și în condițiile în care Lukoil a tot furnizat carburanți majorității instituțiilor de stat și primăriilor din țară în ultimul an, câștigând licitații pe bandă rulantă.

Alexandru Tănase // Primarul în Guvern: Între nostalgie instituțională și incompatibilitate constituțională

Ion Ceban nu e primul care cere revenirea primarului general al Chișinăului în componența Guvernului, relatează deschide.md. La un moment dat și ex-președintele Mihai Ghimpu a pus in discuție posibilitatea revenirii primarului general al municipiului Chișinău in componența Guvernului. Ironia sorții este că Ion Ceban o face umăr la umăr cu Mark Tkaciuk – exact omul care, acum 20 de ani, a orchestrat eliminarea acestei prevederi din lege.

Dar, dincolo de această întorsătură politică delicioasă, întrebarea rămâne serioasă: ce loc ar trebui să aibă capitala într-un stat cât o regiune, în care aproape jumătate din populație trăiește în Chișinău? Și mai important: poate Primăria Chișinău fi integrată formal în structura Guvernului fără a derapa de la principiile constituționale? Sau repetăm o greșeală veche, ambalată în discurs nou? Pentru a răspunde la această întrebare trebuie să ne întoarcem înapoi în timp tip si sa înțelegem contextul general al problemei.

Toate au pornit în 1995. În plin proces de construcție instituțională post-sovietică, Parlamentul Republicii Moldova adopta Legea privind statutul municipiului Chișinău. Documentul oferea capitalei un regim special, reflectând importanța sa administrativă, economică și simbolică. În acest cadru, primarul general devenea membru ex officio al Guvernului – nu cu portofoliu, dar cu drept de participare la decizii centrale. Era un compromis între autonomie locală și coordonare națională. Modelul nu era singular. Bașcanul Găgăuziei beneficia de aceeași poziție guvernamentală. Ideea era simplă: dacă accepți că există unități cu statut special, atunci reprezentarea lor directă în executiv e logică. Atât timp cât realitatea politică o permitea, mecanismul a funcționat.

Maia Sandu, invitata lui Emmanuel Macron la Forumul Păcii de la Paris

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, va lua parte pe 29 octombrie la Forumul Păcii de la Paris, la invitația Președintelui Franței, Emmanuel Macron, relatează nordnews.md. În cadrul evenimentului, șefa statului va susține un discurs în cadrul unei sesiuni dedicate integrității informației și rolului mass-mediei independente.

Ajuns la cea de-a opta ediție, Forumul Păcii a fost lansat în 2018 la inițiativa lui Emmanuel Macron și reunește anual lideri și experți din întreaga lume. Participanții discută soluții pentru marile provocări globale, de la pace și securitate, până la dezvoltare durabilă și consolidarea guvernării democratice.

UE prelungește cu un an sancțiunile împotriva liderilor de la Tiraspol. Care sunt motivele?

Consiliul Uniunii Europene a decis prelungirea, până la 31 octombrie 2026, a sancțiunilor impuse așa-zișilor lideri, foști și actuali, ai regiunii separatiste din stânga Nistrului, relatează newsmaker.md. Măsurile restrictive, adoptate inițial în 2010, vizează 16 persoane din structurile autoproclamate de la Tiraspol.

Pe listă se regăsesc figuri importante din pretinsa administrație transnistreană, precum fostul lider Igor Smirnov, fiii acestuia, Vladimir și Oleg Smirnov, fostul „ministru de externe” Valeri Litskai, dar și actualul lider nerecunoscut al regiunii, Vadim Krasnoselski.

Potrivit Consiliului UE, sancțiunile, care prevăd interdicții de călătorie pe teritoriul statelor membre, sunt aplicate persoanelor considerate responsabile de blocarea procesului de soluționare a conflictului transnistrean, precum și de implicarea în campania de intimidare și închiderea școlilor cu predare în limba română din regiune.

DECLARAȚIE | Acum este momentul potrivit pentru a elibera Găgăuzia de sub influența lui Ilan Șor

Autoritățile centrale din Republica Moldova traversează o perioadă favorabilă pentru a recâștiga controlul asupra Găgăuziei și a limita influența politică a fugarului Ilan Șor în regiune, relatează Moldpres. De această părere este comentatorul politic Andrei Andrievschi.

Potrivit lui Andrievschi, vizita recentă a directorului Serviciului de Informații și Securitate, Alexandru Musteața, în Găgăuzia, a avut un scop clar – transmiterea mesajului că perioada în care autonomia se afla complet sub controlul lui Șor se apropie de final.

Comentatorul afirmă că Șor și apropiații săi și-au diminuat activitatea și, aflați în prezent la Moscova, încearcă să găsească explicații pentru eșecul electoral și să-și „reorganizeze strategiile politice”.