Republica Moldova: drone rusești, foc haric și războiul pentru reformă administrativă

Procesul de amalgamare voluntară a localităților din R. Moldova va fi simplificat. Parlamentul a votat, pe 9 aprilie, în prima lectură, amendamente ce permit noilor unități administrative să-și aleagă denumirile și elimină restricțiile privind distanța dintre localitățile ce vor să se unească, relatează EuropaLiberă.

Proiectul de modificări la legea adoptată în 2023 a fost prezentat de la tribuna Parlamentului de secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, care menționat că amendamentele vin în urma consultărilor cu peste 4.000 de reprezentanți ai APL-urilor. Potrivit lui, aceștia au cerut în special debirocratizarea procesului de amalgamare.

Printre principalele schimbări se numără posibilitatea ca localitățile care decid să se unească să-și aleagă singure denumirea. În varianta anterioară a legii era prevăzut că aceasta se stabilește după denumirea unității administrative centrale.

De asemenea, este eliminată limita de cel mult 25 de kilometri între localitățile care își doresc să se unească. Autorii proiectului spun că aceasta își pierde actualitatea odată ce în locul primăriilor comasate vor fi deschise centre unificate de prestare a serviciilor.

Analiză Expert Grup: Obiectivul reformei administrației publice locale nu trebuie să fie crearea unor primării mai mari în sine, ci crearea unor primării viabile

Organizația neguvernamentală Expert Grup a realizat o analiză a conceptului de reformă a administrației publice locale, efectuat de Guvern.

Conform analizei, obiectivul reformei nu trebuie să fie crearea unor primării mai mari în sine, ci crearea unor primării viabile, autonome fiscal și capabile să genereze dezvoltare locală, relatează Ziarul de Gardă. „Prin urmare, succesul reformei va depinde nu doar de reorganizarea teritorială, ci mai ales de capacitatea de a transforma administrația locală într-un actor activ al dezvoltării economice”, scrie Expert Grup.

„Avem multe primării mici cu venituri proprii insuficiente pentru a soluționa problemele complexe”

Conform analizei, una din principalele bariere pentru dezvoltarea locală în R. Moldova este nivelul înalt de fragmentare al primăriilor, care este agravat de un nivel scăzut de descentralizare fiscală locală.

„Cu alte cuvinte, avem multe primării mici cu venituri proprii insuficiente pentru a soluționa problemele complexe de infrastructură și dezvoltare locală. Drept rezultat, primăriile devin dependente de transferurile de la bugetul de stat. La rândul său, acest fenomen al centralizării fiscale generează două mari probleme. Prima ține de distorsionarea motivațiilor primăriilor: în loc să fie preocupate de creșterea economiei locale și, respectiv, a bazei impozabile locale, acestea se focusează pe obținerea transferurilor de la bugetul de stat, fapt ce accentuează în timp dependența de bugetul central și alimentează fenomenul clientelismului politic. A doua problemă ține de insuficiența cronică a resurselor pentru soluționarea problemelor locale, din cauza imprevizibilității sistemului de transferuri și mecanismului centralizat de gestiune a finanțelor publice care, deseori, nu este corelat cu necesitățile reale la nivel local”, se arată în analiză.

Peste 50 de drone și rachete au survolat ilegal Moldova, de la începutul războiului în Ucraina. În câte cazuri Rusia a dat explicații?

De la începutul invaziei Rusiei în Ucraina, începând cu anul 2022 și până în prezent, R. Moldova a înregistrat mai multe incidente în care spațiul său aerian a fost survolat de rachete și drone rusești, care au pătruns sau căzut pe teritoriul țării, relatează Newsmaker.md. Armata Națională a monitorizat și stocat informații despre un total de 54 de incidente. Acestea au fost înregistrate pe întreg teritoriul țării, cu o concentrare mai mare în zonele apropiate de frontiera cu Ucraina. Din totalul incidentelor, au fost identificate 9 cazuri în care dronele sau fragmentele acestora erau echipate cu încărcături explozive. Informațiile au fost comunicate pentru NewsMaker de către Ministerul Apărării. Ministerul de Externe a declarat pentru NewsMaker că, în această perioadă, Oleg Vasnețov a fost convocat de trei ori, iar Oleg Ozerov de patru ori.

Potrivit Ministerului Apărării, începând cu anul 2022, Republica Moldova a înregistrat mai multe incidente în care spațiul său aerian a fost survolat de rachete și drone rusești, care au pătruns sau căzut pe teritoriul țării. Aceste incidente au inclus explozii în regiunea transnistreană, descoperirea de fragmente de rachete și drone în apropierea frontierei cu Ucraina, precum și drone cu încărcături explozive, a adăugat instituția pentru NewsMaker.

Centrul operații aeriene al Armatei Naționale a monitorizat și stocat informații despre 5 incidente în anul 2022, 4 incidente în 2023, 15 incidente în 2024, 21 incidente în 2025 și 9 incidente în 2026, până la 3 aprilie.

ÎN CONTEXT | Experți: Noul Cod de funcționare a Parlamentului – un salt spre guvernanță europeană

Noul Cod privind organizarea și funcționarea Parlamentului reprezintă o schimbare structurală majoră, menită să modernizeze forul legislativ după aproape trei decenii de funcționare sub regulamentul din 1996. Regulamentul nu reprezintă doar o actualizare tehnică, ci reflectă necesitatea alinierii la standardele europene de guvernanță parlamentară și de eficientizare a procedurilor legislatve, afirmă experții, relatează Moldova1.

Potrivit directorului de programe al Asociației Promo-LEX, Nicolae Panfil, document este vital pentru a pune capăt blocajelor și comportamentelor improprii din Legislativ.

„Este un document de mult așteptat. Acest efort a început mulți ani în urmă și tot a fost tărăgănat în diferite legislaturi. Este necesar un nou Cod de organizare și funcționare a Parlamentului, pentru că de fapt există și o altă lege sau un alt proiect de lege care abordează problematica eticii deputaților — un proiect de lege votat în lectura întâi. Cu siguranță pot fi aduse multe îmbunătățiri și este și un document politic pentru că va gestiona munca unui organ politico-juridic”, a declarat Nicolae Panfil, invitat în emisiunea ÎN CONTEXT de la Moldova 1.

Expertul Promo-LEX a mai explicat că monitorizarea constantă a activității legislative a scos la iveală forme diverse de sabotaj care împiedicau dezbaterile și insistă pe aplicarea echidistantă a regulamentului.

„Am atras atenția președintelui Parlamentului în acele sinteze pe care le facem după fiecare ședință că trebuie impuse sancțiuni pentru că este un organ care trebuie să funcționeze, nu poate fi blocat. Deoarece am văzut diferite forme prin care s-au manifestat aceste comportamente improprii care duceau la blocaje. (…) În legea actuală cu siguranță trebuie să existe în continuare și aplicate corect, proporțional celor din opoziție, dar și celor din majoritate. Vorbim despre comportament care s-ar încadra în limitele prescrise de regulament ca fiind sancționat”, a explicat directorul de programe Promo-LEX.

Panfil a reiterat că prezența discursului de ură la tribuna centrală a țării nu este doar o încălcare de regulament, ci o prăbușire a integrității morale a persoanei publice. Sursa citată a mai amintit despre „procese care uneori au fost marcate de scandal”: adoptarea legilor pe bandă rulantă, fără consultări, duce inevitabil la erori care necesită corectări ulterioare, creând instabilitate juridică.

„În fosta Legislatură, circa o treime din proiectele de legi au fost adoptate în mai puțin de 30 de zile, în două lecturi, iar unele dintre acestea au trecut chiar mai rapid de acest termen. Vorbim despre o problemă care ne afectează pe toți, ca societate. Noul Cod prevede măsuri pentru o reglementare mai clară a consultărilor publice. Trebuie să existe garanții că proiectele de acte normative, în special cele de importanță majoră, vor fi consultate public”, a concluzionat Nicolae Panfil.

În cadrul aceleiași emisiuni, expertul în cadrul Comunității WatchDog, Pavel Horea, constată că proiectul propune noi restricții de schimbarea configurației politice. Anterior și Curtea Constituțională și Comisia de la Veneția s-au expus pe aceste subiecte și ghidați de cadrul legal al Constituției și sugerează excluderea acestor prevederi care interzice modificarea configurației Parlamentului: „această măsură devine o formă de constrângere, deși scopul este prevenirea corupției”.

Comratul sfidează Chișinăul și merge din nou la CSJ pentru a-și impune legislația sa electorală

Adunarea Populară a UTA Găgăuzia a depus recurs la Curtea Supremă de Justiție împotriva deciziei Curții de Apel din 3 aprilie, care a suspendat hotărârea privind organizarea alegerilor regionale programate pentru 21 iunie 2026, relatează TVRMoldova. În recurs, Adunarea Populară susține că încheierea Curții de Apel Sud este arbitrară, neîntemeiată și contrară legii, depășind limitele controlului judecătoresc.

„Încheierea instanței de fond este ilegală și pasibilă de anulare, deoarece a fost pronunțată cu încălcarea prevederilor Codului Administrativ. Instanța a dispus suspendarea actului administrativ în lipsa unor circumstante concrete care să justifice existența unui prejudiciu ireparabil, limitindu-se la invocarea unor riscuri abstracte precum „incertitudinea juridica” sau „afectarea increderii publice””, argumentează Adunarea Populară a Găgăuziei, în recurs.

Prin acest recurs, Adunarea Populară solicită admiterea cererii, casarea încheierii Curții de Apel și pronunțarea unei noi decizii prin care să fie respinsă cererea de suspendare a actelor administrative înaintată de Oficiul Teritorial Comrat al Cancelariei de Stat.

După emiterea încheierii Curții de Apel, Serghei Cernev, reprezentantul Guvernului în teritoriu, a declarat pentru TVR Moldova că autoritățile locale trebuie să obțină o metodologie clară de la Parlamentul Republicii Moldova pentru organizarea alegerilor. În lipsa acesteia, scrutinul ar putea fi desfășurat sub supravegherea Comisiei Electorale Centrale.

Cernev mai susține că autoritățile de la Comrat ar încerca, prin propria comisie electorală, să falsifice rezultatele, şi acuză implicarea unor actori politici și a unor grupuri de interese, printre care Federaţia Rusă sau Ilan Şor. În acest context, oficialul avertizează că dacă Adunarea Populară a Găgăuziei va continua să ignore deciziile instanțelor, probabil că situația va degenera în dosare penale decât în organizarea alegerilor în acest an.

Blocajul de la Comrat provoacă pierderi de peste 80 de mil. de lei pentru regiune, spune Tarnavski

Regiunea găgăuză riscă să piardă investiții de peste 80 de milioane de lei din cauza blocajelor electorale, susține membrul Adunării Populare, Alexandr Tarnavski, relatează TVR Moldova. Potrivit acestuia, neaprobarea contribuțiilor necesare ar putea afecta direct proiecte importante de infrastructură, în special în municipiul Comrat.

„În centrul discuției se află Fondul de compensare a contribuțiilor, un instrument creat în Găgăuzia special pentru stimularea atragerii de fonduri extrabugetare și asigurarea modernizării infrastructurii publice. Cu toate acestea, în practică, acest obiectiv nobil a întâmpinat bariere a căror natură seamănă din ce în ce mai mult cu jocuri politice decât cu preocuparea pentru cetățeni”, susține Alexandr Tarnavski.

Legea a permis atragerea a sute de milioane de lei pentru infrastructura din Găgăuzia, asigurând cofinanțare automată și transparentă pentru proiectele câștigate, fără influență politică. Totuși, Primăria Comrat avertizează că investiții de peste 80 de milioane de lei sunt în risc, din cauza lipsei unei contribuții regionale de circa 18,4 milioane de lei.

Achizițiile de gaze, amânate până la stabilizarea pieței: autoritățile evită cumpărările în plină criză

Achizițiile de gaze naturale pentru sezonul rece vor fi făcute abia după stabilizarea pieței, susțin responsabilii din domeniul energetic. Autoritățile spun că evită cumpărările în plină criză, când prețurile sunt volatile, și mizează pe constituirea stocurilor în perioade mai favorabile, relatează Moldova1.

Secretarul de stat al Ministerului Energiei, Vitalie Mîța, a declarat în cadrul unei emisiuni de la Realitatea că Republica Moldova dispune de rezerve de securitate, iar timpul rămas până la următorul sezon rece permite o abordare prudentă.

„Avem încă jumătate de an până la începutul sezonului de încălzire. Legea obligă operatorii pieței de gaze să asigure rezerve comerciale, iar statul, prin Energocom, trebuie să creeze stocuri de securitate. Aceste stocuri nu au fost valorificate și sunt la nivel de circa 10–15 zile de consum de iarnă. Este o rezervă suplimentară, iar pe parcursul verii vor fi, cu siguranță, făcute stocuri, în funcție de evoluția prețurilor”, a explicat responsabilul de la minister.

Statul caută soluții pentru a compensa biletele la rutele interurbane. Ministru: „Nu pot să promit că va fi mai ieftin”

Statul analizează posibilitatea de a compensa parțial biletele pentru transportul public interurban, după scumpirea carburanților. Măsura este încă în lucru și nu va fi aplicată imediat, iar autoritățile nu garantează, deocamdată, că majorările de tarif vor putea fi evitate. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Adrian Gavriliță, în cadrul emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8.

„Transportul public interurban, care de bază, oricum acoperă păturile care nu folosesc transportul personal. Prin urmare, o intervenție anume pe compensarea anumitor costuri pe transport interurban ar fi o măsură destul de țintită pentru persoanele care cumva direct sunt afectate de acest șoc de prețuri”, a subliniat ministrul.

Mai exact, autoritățile vor să creeze un mecanism prin care o parte din costul biletului să fie compensată direct în momentul cumpărării:

„Trebuie să cuantificăm aceste impozite care de fapt le colectăm și cel puțin aceste sume să reușim să le compensăm înapoi, de exemplu în bonul de casă sau în tichet, sau să vedem care măsură este și mai simplă și mai țintită ca să putem cel puțin să nu supraimpozităm servicii de transport care sunt destul de sociale”.

Perioada sărbătorilor, un test de discernământ pentru credincioși. Mihai Isac, despre disputa pentru Focul Haric: „S-a ajuns la afirmații care frizează ridicolul”

Competiția dintre cele două Mitropolii pentru aducerea Focului Haric în Republica Moldova a devenit, în acest an, mai vizibilă ca oricând, pe fondul dificultăților logistice provocate de situația din Orientul Mijlociu. Jurnalistul Mihai Isac spune, într-un interviu pentru RFI, că această rivalitate depășește cadrul religios și este adesea lipsită de fair-play, fiind alimentată și de mize politice și propagandistice.

Un „război” simbolic pentru Focul Haric, complicat de contextul regional

Situația din Orientul Mijlociu – restricțiile de zbor și închiderea temporară a aeroportului din Ierusalim – a complicat în acest an aducerea Focului Haric. În mod tradițional, acesta este adus în ajunul Paștelui și distribuit credincioșilor, fiind perceput ca un moment de comuniune și continuitate spirituală.

Pe acest fundal, diferențele de reacție dintre cele două mitropolii au devenit vizibile. Mitropolia Moldovei, aflată sub jurisdicția canonică a Patriarhiei Ruse, a ezitat inițial, așteptând aprobări oficiale din Israel. În paralel, Mitropolia Basarabiei a venit rapid cu o soluție alternativă prin România. Ulterior, Mitropolia Moldovei a confirmat că va aduce Focul Haric direct de la Ierusalim.

Această dinamică a accentuat competiția privind cine „reușește” primul să aducă Focul Haric și în ce condiții, transformând un simbol religios într-un element de confruntare publică.

Mihai Isac atrage atenția că disputa a degenerat inclusiv la nivel de discurs. El spune că au apărut declarații din partea unor clerici ai Mitropoliei Chișinăului, potrivit cărora Focul Haric adus de Mitropolia Basarabiei nu ar avea aceeași valoare spirituală, fiind considerat necanonic. „Vedem declarații furibunde (…) că dacă acest foc haric va fi adus de Mitropolia Basarabiei, el nu va avea calitatea de foc haric”, afirmă jurnalistul.

Motorina se ieftinește pentru prima dată în această lună

Motorina standard înregistrează prima scădere de preț de la începutul lunii. Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a anunțat că, vineri, litrul va costa 34,49 lei, în scădere cu 49 de bani, transmite IPN.

Potrivit ANRE, în urma noutăților privind armistițiul temporar în conflictul din Orientul Mijlociu, s-a atestat o scădere a cotațiilor petrolului Brent, și o diminuare a cotațiilor Platts pentru produsele petroliere derivate.

„Prețul motorinei la bursele externe a înregistrat o scădere de aproximativ 230 USD/tonă la nivelul zilei de tranzacționare și a impactat pozitiv media cotațiilor care stau la baza calculului prețurilor maximale de referință, stabilite de ANRE”, se menționează într-un comunicat de presă al instituției.

De la începutul lunii martie, motorina s-a scumpit cu circa 14 lei.