În aprilie 2025, arieratele bugetului general consolidat al României au înregistrat o creștere semnificativă de 7,6% față de luna precedentă, ajungând la 594,9 milioane de lei, de la 552,5 milioane de lei în februarie, potrivit datelor oficiale publicate pe site-ul Ministerului Finanțelor. Această creștere ridică semnale de alarmă privind întârzierea plăților de către autoritățile publice și poate avea repercusiuni asupra stabilității financiare și economice a țării.
Ce sunt arieratele?
Arieratele reprezintă obligațiile financiare restante, adică plățile pe care statul, autoritățile locale sau instituțiile autonome le datorează și care nu au fost achitate la termenul stabilit. Ele includ facturi neachitate către furnizori, datorii către angajați, impozite sau alte obligații bugetare. Arieratele pot fi clasificate în funcție de perioada scursă de la data scadenței, cum ar fi cele peste 90 de zile, peste 120 de zile sau chiar peste 360 de zile.
Evoluția arieratelor în aprilie 2025
Datele Ministerului Finanțelor arată că, în aprilie, arieratele de peste 90 de zile au crescut cu 4,01%, ajungând la 168,4 milioane de lei, iar cele de peste 120 de zile s-au majorat cu 16,59%, la 279,7 milioane de lei. În schimb, arieratele mai vechi de 360 de zile au scăzut ușor cu 2,53%, până la 146,8 milioane de lei.
Pe segmentul bugetelor locale, creșterea arieratelor a fost de 7,7%, de la 521,3 milioane lei în martie, la 561,5 milioane lei în aprilie, în timp ce la capitolul „Buget de stat și autonome” s-a consemnat o creștere de 6,7%, până la 33,4 milioane lei.
Impactul arieratelor asupra economiei românești
Creșterea arieratelor indică o presiune suplimentară asupra fluxului de numerar al entităților publice și poate conduce la o serie de efecte negative în economie:
Întârzierea plăților către furnizori: Companiile care furnizează bunuri și servicii statului sau autorităților locale pot întâmpina dificultăți în gestionarea propriilor fluxuri de numerar, ceea ce poate duce la reducerea investițiilor sau chiar la probleme de solvabilitate.
Costuri financiare crescute: Pentru a compensa întârzierile, furnizorii pot solicita dobânzi suplimentare sau pot crește prețurile serviciilor, ceea ce poate agrava situația bugetară și inflația.
Încrederea scăzută în sectorul public: Ar putea fi afectată percepția investitorilor și a agențiilor de rating privind stabilitatea financiară a României, ceea ce poate conduce la costuri mai mari pentru finanțare externă și internă.
Efecte pe termen lung asupra serviciilor publice: Dacă arieratele continuă să crească, autoritățile pot fi nevoite să reducă investițiile în infrastructură, sănătate sau educație, afectând astfel calitatea serviciilor publice oferite cetățenilor.
Prin urmare, creșterea arieratelor bugetului general consolidat reprezintă un semnal de atenționare pentru autoritățile române privind necesitatea unei gestionări mai riguroase a finanțelor publice. Controlul și reducerea acestor datorii restante sunt esențiale pentru menținerea sănătății economice și evitarea unor efecte adverse asupra mediului de afaceri și serviciilor publice. Rămâne de văzut ce măsuri vor fi adoptate în următoarele luni pentru a stabiliza situația și a preveni escaladarea arieratelor.
Dar de ce purtam discutiile astea? Noi nici macar guver n-avem!