Retorica Ministerului Energiei privind gazele

Ministerul Energiei a transmis clarificări privind situația de pe piața gazelor naturale, subliniind că România a respectat și chiar a depășit obiectivele europene de stocare pentru sezonul rece 2024-2025.

Potrivit instituției, la data de 16 octombrie 2024, volumul de gaze naturale înmagazinat în depozitele subterane a fost de 3.280,2 miliarde metri cubi (~35,0981 TWh), reprezentând 103,47% din capacitatea totală. Această valoare depășește pragul minim de 90% stabilit de Regulamentul (UE) 2022/1032 pentru 1 noiembrie 2024.

Pentru 1 februarie 2025, obiectivul stabilit de Comisia Europeană era de 41% din capacitatea totală, iar România a raportat un nivel de 45,43%, echivalentul a 1.440,2 milioane metri cubi. Ministerul Energiei asigură că siguranța aprovizionării cu gaze naturale nu a fost pusă sub semnul îndoielii, iar în cadrul Comandamentului de iarnă nu au fost raportate disfuncționalități privind extracția gazelor din depozite.

Cu toate acestea, ministerul precizează că nu are atribuții în monitorizarea și controlul funcționării pieței gazelor naturale, acestea fiind de competența Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE). Reglementările privind utilizarea depozitelor de gaze naturale sunt stabilite prin Ordinul ANRE nr. 141/2021, care poate fi actualizat în funcție de evoluțiile din acest sezon rece.

Referitor la compania Depogaz, principalul operator de stocare a gazelor naturale din România, Ministerul Energiei a confirmat că este în desfășurare o acțiune de control dispusă de ministrul energiei. Raportul rezultat din această verificare va fi publicat în parte sau în integralitate în cel mai scurt timp, iar eventualele nereguli constatate vor fi sancționate drastic.

Stocuri mari, dar acces limitat – România importă masiv în plin val de frig

În realitate, România se confruntă cu o situație paradoxală pe piața gazelor: deși în depozite sunt încă stocate cantități mari de gaz – 1,1 miliarde de metri cubi, echivalentul a peste 10% din consumul anual – țara importă masiv pentru a acoperi cererea crescută provocată de temperaturile scăzute. Decizia operatorului Depogaz de a limita extracția din depozite cu 20% de la 7 februarie, urmată de o scădere suplimentară de 40% începând cu 24 februarie, a forțat furnizorii să se bazeze mai mult pe importuri, ceea ce a dus la creșterea prețurilor la un maxim al ultimilor doi ani.

Datele la zi: importuri mari și extracție scăzută
Pe 19 februarie, România a importat 13 milioane de metri cubi de gaze – peste 23% din consumul total al zilei, care a fost de 54 de milioane mc. Producția internă a fost de 24,1 milioane mc, iar extracția din depozite a scăzut la 17,7 milioane mc, deși la începutul iernii se vorbea despre o capacitate de 30 de milioane mc pe zi. Acest declin al ritmului de extracție este neașteptat, având în vedere că depozitele sunt încă pline în proporție de peste 35%.

Depozite pline, dar inaccesibile

Datele Gas Infrastructure Europe arată că:

– Depozitul Ghercești este plin aproape 100% (252 milioane mc), dar nu poate furniza gaze suplimentare deoarece funcționează mai degrabă ca un stoc de avarie. Presiunea în sistemul de transport Transgaz nu este suficient de scăzută pentru a declanșa extragerea.
– Depozitul Sărmășel este plin peste 51% (470 milioane mc), dar distanța mare față de București și presiunea scăzută în conducte împiedică transportul eficient al gazului către consumatori.

Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, explică că aceste depozite au fost gândite pentru marii consumatori industriali, cum ar fi Azomureș și centrala de la Iernut, care acum nu mai funcționează la capacitate maximă.

Sistemul de stocare: Un indicator înșelător pentru consumator

Chisăliță subliniază că obligația impusă de UE de a avea depozitele pline la 90% a dus la acumularea de gaz pe care consumatorii nu-l pot folosi la nevoie. În trecut, România păstra doar 1,5-1,7 miliarde mc în depozite, suficiente pentru sezonul rece. De când se stochează 3 miliarde mc, costurile de depozitare pe termen lung cresc prețul final al gazului.

De ce extracția este limitată?

Depogaz susține că restricțiile sunt necesare pentru a evita golirea rapidă a depozitelor mari din zona Bucureștiului (Bilciurești și Urziceni), care sunt acum pline doar în proporție de 26% și 20%. Totuși, furnizorii spun că în noiembrie au extras mai mult din cauza frigului, dar în lunile următoare au compensat prin consum redus, deci, pe total sezon, sunt sub planul convenit.

Chisăliță adaugă că metoda de stocare și extragere este problematică: gazele sunt injectate proporțional în toate depozitele, dar furnizorii preferă să scoată din cele din zona Capitalei pentru că transportul este mai facil și costurile mai mici. Această preferință a dus la dezechilibre în rețeaua națională.

Stocuri mari, dar risc minim

În ciuda acestor complicații, Chisăliță consideră că riscul unei crize majore este scăzut, dar prețurile ridicate și dependența de importuri sunt costuri suportate de consumatori. Sistemul actual de stocare a gazelor, bazat pe obligația umplerii la 90%, pare să aducă mai multe costuri decât beneficii directe pentru utilizatorii finali, care plătesc prețul gazului blocat în pământ.