Revine dosarul Rompetrol! Ce vrea statul să facă

Un proiect de hotărâre elaborat de Ministerul Energiei arată că în acest an instituția condusă de Virgil Popescu va încasa venituri de 1 miliard de lei generate de implementarea prevederilor strategiei de privatizare la Societatea Rompetrol Rafinare S.A., aprobate prin H.G. 626/2015 pentru aprobarea strategiei de privatizare a unei cote din participaţia deţinută de statul român la Societatea „Rompetrol Rafinare” – S.A. Constanţa. Asta presupune că statul român dorește să vândă pachetul de acțiuni deținut la rafinăria de la malul mării, controlată de kazahii de la KazMunayGas.

Statul român a redevenit acționar la rafinărie după ce kazahii au răscumpărat doar o parte din obligațiunile prevăzute în contractul de privatizare, cât să rămână acționari majoritari. Obligațiunile nerăscumpărate s-au transformat în acțiuni ce au ajuns la statul român. Astfel, nici după 23 de ani de la privatizare, chestiunile prevăzute în contract nu au fost total rezolvate în sensul în care toate participațiile statului să fie vândute și să se încaseze bani pe ele.

Povestea datoriilor

Totul a început în 2000, atunci când The Rompetrol Group NV, companie controlată de politicianul și omul de afaceri Dinu Patriciu, a cumpărat un pachet de acțiuni de 69,99% din capitalul Petromidia cu 50,52 milioane de dolari. Una dintre condiţii a fost aceea ca noul proprietar să primească facilităţi la plata datoriilor istorice pe care le avea societatea de la Năvodari. Documentele fostei Autorităţi pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului arătau la vremea respectivă că „situaţia economico-financiară a SC «Petromidia» SA este dificilă, având miliarde de lei datorii”, dar şi că noul proprietar “a fost singurul ofertant care s-a angajat să aducă un capital de lucru de circa 600 de milioane de dolari şi să realizeze investiţii de aproximativ 225 de milioane de dolari pe o perioadă de 5 ani”. Prin contractul respectiv, cumpărătorul se obliga să plătească eşalonat, pe o perioadă de 5 ani, obligaţiile restante la bugetul de stat.

Trei ani mai târziu, rafinăria avea datorii la stat de peste 2 miliarde lei (circa 603 milioane de dolari). Guvernul Năstase aprobă o ordonanţă de urgenţă prin care întreaga sumă este transformată în obligaţiuni, cu scandenţa la 7 ani.
În 2007, defunctul Dinu Patriciu vinde 75% din grupul Rompetrol firmei KazMunayGas din Kazakhstan şi ulterior şi restul.

Până la data scadenţei, 30 septembrie 2010, Rompetrol Rafinare a răscumpărat obligaţiuni de 71 milioane dolari. În acelaşi an, contrar înţelegerii din urmă cu şapte ani, Adunarea Generală a Acţionarilor a aprobat conversia în acţiuni a obligaţiunilor nerăscumpărate. Statul s-a văzut astfel în braţe cu un pachet de 44,69% din acţiunile Rompetrol Rafinare, în contul datoriilor. Statul a contestat în instanţă această decizie, solicitând toţi banii. Într-un final, acceptă realitatea şi după zece ani de zile, un reprezentant al statului român a participat la o şedinţă AGA Rompetrol Rafinare.
După mai multe procese, în 2013, Guvernul României semnează un memorandum cu proprietarul grupului Rompetrol prin care se sting toate litigiile, şi în urma căruia KMG se oferă să plătească 200 de milioane de dolari pentru achiziţia a 26,7% din acţiunile statiului la Petromidia.

În ultimele zile ale Guvernului Ponta, s-a aprobat o Hotărâre prin care s-a stabilit vânzarea printr-.o metodă transparent, respectiv prin licitație cu strigare, a unui pachet de 11.775.349.451 acțiuni, reprezentând 26,6959% din capitalul social al Rompetrol Rafinare S.A. Constanța, proprietarul rafinăriei Petromidia. Potrivit Strategiei de privatizare, prețul de adjudecare al pachetului de acţiuni nu va fi mai mic de 200 milioane dolari, în caz contrar urmând a nu se finaliza vânzarea pachetului de acțiuni. Strategia de vânzare este parte a înţelegerii complexe pe care Guvernul României a agreat-o cu KayMunaiGas, acţionarul majoritar al Rompetrol Rafinare, în 2013. Astfel, pe lângă prevederea ca vânzarea acestui pachet de acţiuni să se facă cu prioritate către kazahi, la preţul de 200 milioane de dolari, cele două părţi au convenit ca restul de 18% din ceea ce deţine statul să rămână în proprietatea sa pentru cel puţin încă trei ani. O altă parte a înţelegerii este ca partea kazahă să constituie, în cel mai scurt timp, un fond de investiţii în valoare de un miliard de dolari pentru investiţii în energia din România.

Petromidia, operată acum de compania naţională petrolieră din Kazahstan, KazMunaiGas (KMG), este cea mai mare rafinărie din România, cu o capacitate de rafinare de 5 milioane de tone pe an. KMG a semnat, recent, un acord cu compania chineză CEFC, prin care grupul Rompetrol, adică cele două rafinării, Petromidia şi Vega, alături de reţeaua de 1.100 de puncte de alimentare cu carburanţi, vor fi cumpărate de chinezi, pentru 680 de milioane de dolari. Zhangulov a mai spus că tranzacţia prin care compania chineză CEFC preia 51% din acţiunile KMGI va fi finalizată în această lună, în prezent derulându-se ultimele detalii tehnice.