Toți politicienii care au condus țara în ultimii 20 de ani se laudă (de parcă ar avea vreun merit pentru asta) cu bogăția de resurse a țării. Niciunul, însă nu ne spune cum, având atâtea resurse, am rămas atât de săraci și de dependenți de banii și de bunăvoința altora. Sau cum de am pierdut câteva milioane de români, care au ales să trăiască și să muncească în alte țări.
România este țara europeană cu cea mai mică productivitate a resurselor, adică este țara care consumă cele mai multe resurse pentru a produce 1 euro de PIB. La nivelul anului 2023, economia noastră înregistra doar o treime (34,1%) din productivitatea medie a Uniunii:
Imediat deasupra noastră se clasează, surprinzător, Finlanda (35% din media productivității resurselor UE), apoi Estonia și Bulgaria (câte 39% fiecare din media europeană). Aici suntem complet decuplați de Polonia (aproape 63% din media europeană) și de Ungaria (68,7% din media europeană) și foarte departe de campionii Olanda (peste 212% din media europeană), Luxemburg și Italia (peste 150% din media UE). Germania și Franța, principalele economii ale blocului continental sunt la peste 125% față de media Uniunii la acest indicator, productivitatea resurselor.
Productivitatea (utilizării) resurselor este, practic, un indicator privind nivelul de dezvoltare și de sofisticare al economiei. Expresia sa matematică este raportul dintre PIB/locuitor (la standardul puterii de cumpărare, deci în cifre comparabile) și consumul material intern (DMC- domestic material consumption). Deci, cu cât o economie produce mai mulți bani dintr-o cantitate dată de resurse consumată, cu atât este mai productivă.
Firmele românești produc de patru ori mai puțini bani consumând aceeași cantitate de resurse precum firmele germane sau franceze și doar jumătate din ce produc ungurii sau polonezii când consumă aceleași resurse!
Indicatorul de mai sus este complementar celui numit „productivitatea muncii”, care indică ce sumă este produsă în urma unei munci plătită cu 1 euro. Și dacă la productivitatea muncii stăm mult mai bine decât la cea a resurselor (84% din media europeană, în fața multor altor economii precum Bulgaria, Grecia, Letonia, Ungaria, Estonia, Slovacia, Portugalia, Lituania și Polonia) acest lucru se datorează hărniciei și priceperii forței de muncă din țara noastră-.
Suntem o țară bogată în resurse. Pe care în loc să le folosim, le risipim.
rcă ar avea vreun merit pentru asta) cu bogăția de resurse a țării. Niciunul, însă nu ne spune cum, având atâtea resurse, am rămas atât de săraci și de dependenți de banii și de bunăvoința altora. Sau cum de am pierdut câteva milioane de români, care au ales să trăiască și să muncească în alte țări.
România este țara europeană cu cea mai mică productivitate a resurselor, adică este țara care consumă cele mai multe resurse pentru a produce 1 euro de PIB. La nivelul anului 2023, economia noastră înregistra doar o treime (34,1%) din productivitatea medie a Uniunii:
Imediat deasupra noastră se clasează, surprinzător, Finlanda (35% din media productivității resurselor UE), apoi Estonia și Bulgaria (câte 39% fiecare din media europeană). Aici suntem complet decuplați de Polonia (aproape 63% din media europeană) și de Ungaria (68,7% din media europeană) și foarte departe de campionii Olanda (peste 212% din media europeană), Luxemburg și Italia (peste 150% din media UE). Germania și Franța, principalele economii ale blocului continental sunt la peste 125% față de media Uniunii la acest indicator, productivitatea resurselor.
O economie primitivă, lipsită de sofisticarea proprie lumii contemporane
Productivitatea (utilizării) resurselor este, practic, un indicator privind nivelul de dezvoltare și de sofisticare al economiei. Expresia sa matematică este raportul dintre PIB/locuitor (la standardul puterii de cumpărare, deci în cifre comparabile) și consumul material intern (DMC- domestic material consumption). Deci, cu cât o economie produce mai mulți bani dintr-o cantitate dată de resurse consumată, cu atât este mai productivă.
Firmele românești produc de patru ori mai puțini bani consumând aceeași cantitate de resurse precum firmele germane sau franceze și doar jumătate din ce produc ungurii sau polonezii când consumă aceleași resurse!
Indicatorul de mai sus este complementar celui numit „productivitatea muncii”, care indică ce sumă este produsă în urma unei munci plătită cu 1 euro. Și dacă la productivitatea muncii stăm mult mai bine decât la cea a resurselor (84% din media europeană, în fața multor altor economii precum Bulgaria, Grecia, Letonia, Ungaria, Estonia, Slovacia, Portugalia, Lituania și Polonia) acest lucru se datorează hărniciei și priceperii forței de muncă din țara noastră-.
De aici decurg trei concluzii extrem de importante:
- Toți cei care spun că salariile în România nu sunt corelate cu productivitatea muncii greșesc sau mint cu bună știință, căci, iată, la nivelul salariului mediu (18 800 euro PPS anual în 2023) suntem mult sub Polonia (23 000 euro PPS), Grecia (20 000 euro PPS) sau Portugalia (19 200 euro PPS), deși avem o productivitate superioară respectivelor economii. Avem, deci, suficient spațiu de creștere pentru salarii.
2. Din păcate, productivitatea utilizării resurselor ne plasează pe ultima poziție a clasamentului, indicând, fără putință de tăgadă, lipsa de dezvoltare calitativă a economiei noastre. Cu alte cuvinte, modelul actual de dezvoltare, bazat pe un consum excesiv de resurse și-a atins limitele.
3. Cauza principală a salariilor mici din România, dar și a pauperizării clasei mijlocii și antreprenoriale o reprezintă prelucrarea insuficientă a resurselor consumate, nicidecum slaba productivitate a muncii!
Iată cum superficialitatea și neatenția acordată unor detalii importante ne face să nu vedem cu exactitate cauza înapoierii și a necorelării dintre creșterea economiei (a PIB-ului) și creșterea nivelului de trai.
Citeste mai mult aici
Nu asta-i cestiunea, ics.Ci faptul că ai frecangii la stat cu 60-80.000/lună, cam 40 fără parandărăt adică binișor și pentru acolo iar ăi de fac, fac foamea la propriu sau figurat.Azi nu ne mai deosebim așa tare; peste tot se plăteste furtul.
@Postăkel,
La fel câștigă un mecanic bun și-n România (doar că lei); pentru amândoi chiria e tot 3 mii, o pâne 5 iar școala vreo 30 de mii; doar că aici costurile se calculează în lei, dincolo în $.
O persoană care are nevoie de 100 de lei ca să poată cheltui 99 de lei pe lucruri pe care o altă persoană le cumpără cu doar 20 de lei este mai săracă decât a doua persoană, dacă aceasta câștigă măcar 22 de lei.
Ia să luăm, de ex.un macaragiu de mare tonaj din SUA.Ia cam la 600.000$/an.Aici, vreo 14 și câte o înjurătură.Un mecanic auto bun, 150.000Aici dacă ia 15.000 să zică mulțam.În SUA șau Franța un birocrat ia cam jumate sau mai puțin din banii unui instalator, de ex.Aici ia cam la fel.Si asta poate continua.Vreau să spun că nu poți fi eficient daca nu-ți cunoști meseria hands-on.
in lumea a III a. La Economie politica in socialism se invata ca in tarile subdezvoltate se exploateaza resursele si vand ca materie prima tarilor dezvoltate. Romania a dat PETROM-ul Austriei care si-a construit industrie si/sau CET pe baza petrolului din Romania. Noi am inchis combinatele de ingrasaminte pt ca nu erau rentabile, in schimb Austria producandu-si energia si folosind gazul de sonda sau poate chiar gaz metan extras din Romania si-a facut industrie.
Unii au tipat:”Megalomania lui Ceausescu” desi in Romania nu exista nici un concern de tip Merck sau BASF de care-mi vorbea cand eram mic tata cu admiratie.
Guvernantii ca sa-si pastreze scaunele au acceptat politica marilor firme de a nu le face nici o concurenta, imbogatindu-si pretenii prin privatizari ieftine si transformarea Tractorul Semanatoarea Ursus, Silv, CUG, etc.in ”campii” imobiliare
La ce comentarii văd pe aici nici nu mă mir că suntem rupți in fund.
Multi dintre comentatori nici măcar nu au ințeles subiectul.
La fel,nici nu mă mir că anumite partide,nou apărute,care repun pe tapet imbecilitățile anilor ’90,noi nu ne vindem țara,vin străinii să ne fure bogățiile…au din ce in ce mai mulți adepți.
Cand Polonia,Cehia,Ungaria…chemau mari firme să retehnologizeze și să modernizeze industria noi ne apăram bogățiile. Le-am apărat pană am distrus tot.
Cand faci o greșală nu prea se pune,nu te-ai priceput,a fost un accident….dar cand faci aceeași greșală a doua oară inseamnă că ești complet idioț.
Haisă zicem așa:votăm după interes iar cea mai interesantă poziție este sa nu faci nimic și să iei o grămadă de bani.Pentru asta îți trebuie hanțe de la școli și serviete de cărat.Cu cât ești mai bogatși mai puturos, cu atât eștiai respectat, lins și invidiat
N-a observat nimeni până acum că munca și priceperea sunt disprețuite-n România?
Gaz și petrol ⇒ alcani, alchene, alchine ⇒ îngrășăminte, solvenți, plastic, oxiacetilenă
Minereuri feroase și neferoase ⇒ metale, nemetale ⇒ motoare, strunguri, caroserii, butelii oxiacetilenă
Bărbați și femei ⇒ economiști, politicieni, strategi, tăietori cu oxiacetilenă
Consumatori și importatori ⇒ TVA, mâluri menajere, biogaz ⇒ oxiacetilenă
Consumul domestic este un simplu indicator al consumul de resurse și atât; atunci când pornești căldura în casă, când cumperi o sticlă de apă, când alimentezi ca să te duci în vacanță nu produci valoare adăugată mare în PIB (decât dacă dl. Puiu crede că prețurile la gaze, apă, combustibili ar trebui crescute); agricultura, păstoritul, pescuitul etc de subzistență (care încă se practică pe scară mare) nu produc deloc PIB (motivele acestor practici țin de altă discuție, eu doar explic de ce acel indicator, raportat la realitățile românești, este irelevant); în România lumea cumpără robinete, însă mulți le instalează ei, ceea ce înseamnă că valoarea adăugată / bucata de fier ajunsă robinet este mai mică și deci PIB-ul este mai mic, dar e un alt aspect irelevant (pentru că și românul, și olandezul au robinete; românul are nevoie de 200€ când i se strică robinetul, olandezul are nevoie de 400€).
Sigur, atât avem, cu asta defilăm.
@Fake Democracy: războiul civil izbucneşte atunci când ai o țară bogată, cu resurse, condusă de nişte trădători corupți care slujesc interesele neocolonialiştilor pentru a obține foloase proprii pentru ei şi familiile lor.
Mai există şi războaiele civile orchestrate de o grupare de neocolonialişti împotriva altei grupări de neocolonialişti pentru a împărți aceleaşi resurse şi bogății, unde localnicii sunt prostiți să-şi transforme țara în câmp de luptă.
Ambele variante la fel de abjecte.
Îl credeam pe dl Peiu edit dar m-am înşelat.
Cum poți să iei în considerare un „indicator” atât de cretin?
În această logică, „băieții deştepți” din energie au o productivitate excepțională de utilizare a resurselor, fiindcă cu un singur angajat care lucrează la un laptop în bucătărie câştigă sume colosale.
Cum poate dl Peiu să compare România, BG sau alte țări cu Luxemburg, care este un centru financiar cât un oraş care nu produce fizic NIMIC? Sau cu Olanda, unde sunt înregistrate aproape toate firmele europene mari fiindcă NL este un paradis fiscal în mijlocul Europei ce nu ține seama de nicio reglementare UE în domeniu?
Dacă mâine se prăbuşeşte toată economia globală, „campionii” acestui indicator mor de foame, dle Peiu, fiindcă doar învârt nişte hârtii (fizic sau electronic) care nu le vor mai folosi la nimic.
Resursele sunt, în fapt, ale noastre, dar concesionate pe multe zeci de ani altora motiv pentru care străinii pot spune fără să greșească : ‘ cei al tău e (și) al meu’.
Sa zicem merci ca nu suntem Sudan! Si resurse si saracie si razaboi civil!
Tăcerea din partea Academiei de Științe Române și zece ani de muție totală.. Cum poți privi mut la cele ce se întâmplă.. Oare esti bolnav la cap oare dușman..
Suntem pe primul loc cu cei mai prosti conducatori. Si prostu daca nu e si fudul parca nu e prost destul.
La alegeri scapam de ei.
peiule , salariile acum 36 ani aratau cumva maretul grad de industrializare ( prod. de otel/cap muritor ) Despre exploatarea caror resurse vorbim ?