România, împrumut uriaș de pe piețele externe

România a împrumutat luni 3 miliarde de euro de pe piețele externe, prin două emisiuni, pe 5 și pe 10 ani, conform datelor Bloomberg. Suma atrasă este necesară pentru finanțarea deficitului și pentru a refinanțarea datoriei publice guvernamentale. Piața a depus oferte de peste 7,75 miliarde de euro. Finanțatorii sunt Citi, Erste, HSBC, JPM (B&D) și SocGen.

Necesarul de finanțare pentru 2023 este de aproape 160 miliarde de lei. Acesta a fost stabilit după ce Parlamentul României a votat nivelul deficitului bugetar prin lege. Practic, Finanțele trebuie să se împrumute respectiva sumă iar cele 3 miliarde de euro fac parte din efortul de a strânge 160 de miliarde de lei.

Potrivit legislației în vigoare privind datoria publică, Ministerul Finanțelor este autorizat să angajeze în numele și în contul statului obligații de natura datoriei publice guvernamentale, în principal, pentru finanțarea deficitului bugetar aprobat prin lege de către Parlamentul României, precum și pentru refinanțarea datoriei publice guvernamentale scadente, în linie cu obiectivele stabilite prin Strategia de administrare a datoriei publice guvernamentale pe termen mediu

În perioada 1 ianuarie-30 iunie 2023, finanțarea deficitului bugetar și refinanțarea datoriei publice guvernamentale scadente s-a realizat prin emisiuni de titluri de stat lansate pe piața internă și din surse externe.

Pe piața internă, totalul împrumuturilor contractate a fost de circa 71,1 miliarde echivalent lei, prin:

– licitații de titluri de stat (certificate de trezorerie și emisiuni de obligațiuni de tip benchmark) pe piața interbancară, în valoare de 63,8 miliarde de lei;
– titluri de stat pentru populație prin programele Tezaur și Fidelis, în valoare totală de 7,3 miliarde de lei.

Pe piața externă, împrumuturile contractate au fost în sumă de circa 6,3 miliarde echivalent euro, prin:

– emisiuni de euroobligațiuni și plasamente private, în valoare de 6,2 miliarde echivalent euro;
– trageri în cadrul împrumuturilor contractate de la instituții financiare internaționale (Banca Europeană de Investiții, Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare etc.), în valoare de circa 153,5 milioane de euro.

Problema care se pune este la ce costuri se împrumută România iar nivelul acestora într-adevăr ar trebui să ne îngrijoreze. Anul acesta, România s-a împrumutat în acest an și la costuri de aproape 9%, față de anii trecuți când am avut costuri de 5,3% în 2022, 2,6% în 2021, 4,1% în 2020, 4,8% în 2019, 4,3% în 2018 etc. O altă îngrijorare e că lună de lună datoria guvernamentală e în creștere, depășind pentru prima oară pragul psihologic de 50% din PIB.

Consultând execuția bugetară la 6 luni, observăm că cheltuielile cu dobânzile au fost de 14,8 miliarde de lei în acest an, față de 12,5 miliarde de lei la jumătatea lui 2022, ceea ce înseamnă o creștere în termeni nominali cu 18,4%. Însă, atât în 2023, cât și în 2022, Cheltuielile cu dobânzile s-au situat la nivelul de 1% din PIB.