' fill='%23FBBC05' d='M0 37V11l17 13z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%23EA4335' d='M0 11l17 13 7-6.1L48 14V0H0z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%2334A853' d='M0 37l30-23 7.9 1L48 0v48H0z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%234285F4' d='M48 48L17 24l-4-3 35-10z'/%3e%3c/svg%3e){kind=small}
Decizia a fost luată în urma negocierilor dintre statele fondatoare ale Defense, Security and Resilience Bank, cunoscută ca DSRB.
Ministerul Finanțelor susține că a fost implicat în proiect încă din primele etape. România a participat la definirea modului în care va funcționa instituția și la stabilirea modelului de guvernanță. Noua bancă ar urma să atragă capital public și privat pentru proiecte strategice. Printre domeniile vizate se află apărarea, infrastructura critică, energia, securitatea cibernetică și tehnologiile noi.
Prin statutul de stat fondator, România va avea acces la un nou instrument de finanțare. De asemenea, va participa la deciziile prin care vor fi stabilite proiectele care primesc sprijin financiar.
„România nu intră în acest proiect ca simplu participant, ci ca stat fondator care a contribuit la construcția noii instituții încă de la început. Securitatea României și securitatea aliată nu mai pot fi privite doar prin prisma planificării militare; ele au nevoie de finanțare predictibilă, capital mobilizat inteligent, infrastructură strategică și industrie capabilă să livreze. Apărarea colectivă are nevoie de capital colectiv. Prin DSRB, deschidem o nouă sursă de finanțare pentru proiectele strategice ale României și pentru companiile românești din domenii cu valoare adăugată ridicată – apărare, infrastructură critică, energie, securitate cibernetică și tehnologii emergente. Faptul că Bucureștiul va găzdui biroul regional al băncii reprezintă o recunoaștere a rolului României la Marea Neagră și pe Flancul Estic și, în același timp, o oportunitate concretă de a transforma această poziționare strategică în proiecte, investiții și dezvoltare economică”, a declarat Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor, potrivit unui comunicat de presă.
Ce rol va avea DSRB
DSRB nu va înlocui mecanismele actuale de finanțare. Instituția va funcționa ca un instrument suplimentar, prin care statele aliate vor putea atrage bani pentru proiecte de apărare, securitate și reziliență.
Banca va putea sprijini investiții în transport, energie, digitalizare și infrastructură critică. De asemenea, va putea finanța proiecte legate de securitate cibernetică, tehnologii noi și lanțuri de aprovizionare folosite în domeniul apărării.
Potrivit Ministerului Finanțelor, instituția este gândită să ofere guvernelor acces la finanțare pe termen lung și la costuri mai reduse. Banca ar urma să ajute și la accelerarea achizițiilor publice din domeniul apărării.
Un alt obiectiv este atragerea capitalului privat. DSRB va putea oferi garanții care să permită băncilor comerciale să finanțeze companii din apărare și securitate.
Ce ar putea câștiga companiile românești
Pentru România, noua bancă poate deschide linii de finanțare pentru proiecte strategice și pentru companii locale.
Ministerul Finanțelor spune că oportunitățile pot viza mai ales IMM-urile din industria de apărare și din sectoarele conexe. Acestea ar putea primi împrumuturi, garanții sau investiții de capital, în funcție de instrumentele pe care le va dezvolta banca. Banii ar putea fi folosiți pentru creșterea capacităților de producție, inovare și integrarea firmelor românești în lanțurile internaționale de aprovizionare.
Ministerul Finanțelor mai arată că va susține dezvoltarea unor instrumente financiare care să atragă bani privați și instituționali către proiecte strategice pentru securitatea și competitivitatea economiei românești.
