Statul român pierde sute de milioane de euro din cauza unei iminente suspendări de cel puţin câteva luni de la tranzacţionare a certificatelor de emisii de carbon, situaţie generată de neregulile la întocmirea inventarului naţional de emisii, pentru care şeful ANPM, Iosif Nagy, urmează să fie demis, informează Mediafax, preluată de Gândul.
Decizia va fi luată după încheierea unei reuniuni a Comitetului de Conformare – Ramura de Implementare a Protocolului de la Kyoto, suspendarea României fiind propusa la precedenta reuniune a forului,desfăşurată la Bonn în luna iulie. România nu mai are dreptul la o nouă audiere, ci numai la o „declaraţie oficială”.
„Într-adevăr, avem o sesizare din partea comisiei care se ocupă de aceste raportări, avem o audiere astăzi ( joi, 7 iulie 2011 – n.r.) şi se va mai discuta probabil în cursul lunii august. Au mai fost şi alte ţări, deci nu este nici prima şi nici ultima oară când se acordă o suspendare pe o anumită perioadă şi, în cazul în care (se va întâmpla) acest lucru, se poate rezolva. Este o problemă de cum facem aceste raportări şi anul trecut au fost bani puţini pentru studii, acum am demarat studiul care ne ajută să avem raportarea – şi audierea chiar despre acest lucru vorbeşte, că noi arătăm că am urgentat şi vom corecta cu acele date suplimentare care le trebuie. Şi eu sper să nu fim suspendaţi. Dacă vom fi suspendaţi, nu azi sau mânie se va lua decizia, cel puţin acestea sunt informaţiile mele”, declara atunci ministrul Borbely.
Cauza iminentei suspendări a României o constituie „neîncrederea în capacitatea autorităţilor publice române de a gestiona problematica estimării emisiilor de gaze cu efect de seră la nivel naţional”, mai precis „Bucureşiul nu a fost în stare să raporteze corect cantitatea emisiilor de gaze cu efect de seră la nivel naţional, să facă un aşa-numit inventar al acestora”, a explicat o sursă din echipa de experţi în Protocolul de la Kyoto a unei instituţii de mediu din Bucureşti pentru Mediafax.
Deşi, în urma deciziei preliminare din iulie, Guvernul a decis să mărească numărul funcţionarilor de la ANPM care să se ocupe de realizarea acestui inventar de la cinci la 21, locurile nu au fost ocupate în totalitate.
„În cazul în care vom fi suspendaţi, este extrem de important să trimitem la timp variantele de inventar, corecte şi complete, în septembrie şi în decembrie. Doar dacă acestea vor fi considerate satisfăcătoare ni se va permite din nou să reintrăm în jocul tranzacţiilor cu certificate”, a mai declarat specialistul citat.
Surse din Ministerul Mediului şi Pădurilor au declarat, joi, pentru MEDIAFAX, că în aceste condiţii este certă demiterea şefului ANPM, dar ea nu a fost confirmată de surse oficiale.
Potrivit statisticilor oficiale, România dispune de un surplus de 300 de milioane de certificate de emisii de gaze cu efect de seră, al căror preţ a scăzut la 5-6 euro pe unitate în 2011, faţă de 10 euro în 2009-2010.
Producătorii de medicamente, îngrijoraţi de noile taxe
Ministerul Sănătăţii (MS) ar pregăti, potrivit Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM), o taxă de clawback de 70%, faţă de cât era în proiect acum o lună – 60%, informează Adevărul.
„Au fost mai multe declaraţii în lanţ ale autorităţilor, dar cea mai importantă ni s-a părut cea a preşedintelui Casei Naţionale a Asigurărilor de Sănătate, Lucian Duţă, care a declarat la B1 TV că legile sunt deja făcute şi că aşteaptă să intre în Guvern. Ne temem că o vor adopta fără să o mai treacă prin dezbatere publică”, a declarat pentru Adevărul Sorin Popescu, de la ARPIM.
Taxa de clawback reprezintă instituită mediului de afaceri privat ca urmare a creşterii accelerate a consumului de medicamente compensate şi gratuite.
Potrivit proiectului de hotărâre de guvern emis când Ministerul Sănătăţii era condus de Cseke Attila,
urma să se aplice o taxa de 60% la diferenţa dintre suma decontată de CNAS fiecărei firme în anul în curs şi cea plătită în anul 2009. Taxa a fost introdusă de ministrul Ionuţ Bazac şi era între 5-11% din vânzările totale ale fiecărei firme.
Potrivit ARPIM, actualul ministru Ritli Ladislau, împreună cu preşedintele CNAS, Lucian Duţă, şi Ministerul Finanţelor pregătesc alte procente de taxare. „Din informaţiile noastre, noua taxă de clawback ar fi de până la 70% pentru toate medicamentele, la care s-ar adăuga încă o taxă de 12% din vânzările firmei ale medicamentelor compensate şi gratuite pentru cele care nu au generice, respectiv, de 5% pentru cele care au generice. O taxă raportată la cifra de vânzări a firmei ni se pare de neînţeles, nu există nicăieri în lume aşa ceva”, a declarat Sorin Opescu, dar varianta sa nu afost confirmată de Ministerul Sănătăţii, care a precizat că proiectul este încă în dezbatere cu Ministerul Finanţelor şi CNAS.
Şi producătorii locali de medicamente, membri ai Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR), se opun introducerii unei contribuţii pe veniturile rezultate din comercializarea medicamentelor, notează Evenimentul Zilei, care acuză Ministerul Sănătăţii că aprobă preţuri cu 35% mai mici pentru medicamentele fabricate local faţă de medicamentele inovative şi printre cele mai mici din Europa, dar şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, care decontează la peste 300 de zile medicamentele consumate.
Taxa clawback se aplică în prezent şi în alte ţări ale UE, dar niciuna nu impozitează cifra de afaceri, ci numai valoarea compensată de stat.
Premierul Emil Boc i-a cerut ministrului sănătăţii să pregătească actele normative pentru aplicarea taxei Clawback până săptămâna viitoare.
