România produce tot mai multă energie solară, dar tot mai puțină energie nucleară. Ce arată datele INS

România a înregistrat o scădere de 6,3% a resurselor de energie primară în primele opt luni din 2026, în timp ce consumul final de energie electrică s-a redus cu 4%, potrivit datelor provizorii publicate de Institutul Național de Statistică (INS). În același timp, producția de energie solară a crescut cu aproape 48%, iar exporturile de electricitate au avansat cu peste 12%. La polul opus, producția centralelor nuclearoelectrice a scăzut cu 21,5%, iar cea din termocentrale s-a redus cu 5,1%.

Datele INS pentru perioada 1 ianuarie – 31 august 2026 arată schimbări importante în structura resurselor energetice ale României, atât în ceea ce privește producția internă, cât și importurile și consumul.

România a avut mai puține resurse de energie primară

Principalele resurse de energie primară au totalizat 20,94 milioane de tone echivalent petrol (tep), cu 1,41 milioane tep mai puțin decât în perioada similară din 2025.

Producția internă a însumat 10,50 milioane tep, în scădere cu 4,2%, în timp ce importurile au ajuns la 10,44 milioane tep, cu 8,4% sub nivelul înregistrat în primele opt luni ale anului trecut.

Cea mai mare scădere din categoriile prezentate de INS a fost consemnată la țiței. Resursele totale de țiței au fost de 6,05 milioane tep, în scădere cu 21,1% față de perioada ianuarie-august 2025. Importurile de țiței s-au redus cu 25%, până la 4,49 milioane tep, în timp ce producția internă a scăzut cu 6,9%.

În cazul cărbunelui net, resursele au totalizat aproximativ 1,10 milioane tep, cu 17,3% mai puțin decât în perioada de comparație. În schimb, resursele de gaze naturale utilizabile au crescut cu 2,7%, până la 7,10 milioane tep. Importurile de gaze au urcat cu 10,8%, în timp ce producția internă a înregistrat o ușoară scădere, de 0,4%. Totodată, importurile de produse petroliere au crescut cu 19,6%, ajungând la 2,72 milioane tep.

Producția de energie solară a crescut cu aproape 48%

În primele opt luni ale anului 2026, resursele totale de energie electrică ale României au ajuns la 46.164,2 milioane kWh, în creștere cu 0,5% față de aceeași perioadă din 2025.

Producția internă de electricitate a însumat 34.341,6 milioane kWh, cu 3,1% mai mult decât în intervalul similar al anului trecut. Evoluția a fost susținută în special de energia solară și de cea hidro.

Centralele solare fotovoltaice au produs 5.168,3 milioane kWh, cu 1.673,7 milioane kWh peste nivelul din primele opt luni ale anului 2025. Creșterea a fost de 47,9%, cea mai mare dintre categoriile de producție prezentate în statistica INS.

Și hidrocentralele au avut o evoluție pozitivă. Producția acestora a ajuns la 9.174,4 milioane kWh, în creștere cu 13,5%, respectiv cu 1.091,8 milioane kWh. Centralele eoliene au produs 4.102,7 milioane kWh, cu 9% mai mult decât în perioada similară din 2025.

În schimb, producția nucleară a scăzut cu 21,5%, până la 5.558 milioane kWh, ceea ce înseamnă o reducere de 1.525,8 milioane kWh. Și termocentralele au înregistrat un declin, producția lor coborând la 10.338,2 milioane kWh, cu 5,1% sub nivelul din anul precedent. Importurile de energie electrică au însumat 11.822,6 milioane kWh, în scădere cu 6,3%, respectiv cu 800,4 milioane kWh.

Românii au consumat cu 11,3% mai puțină energie electrică

Consumul final de energie electrică a fost de 32.023,3 milioane kWh în perioada ianuarie-august 2026, în scădere cu 4% față de aceeași perioadă din 2025. Reducerea s-a resimțit atât în rândul populației, cât și în activitățile economice. Consumul populației a ajuns la 7.090,1 milioane kWh, cu 11,3% mai puțin decât în primele opt luni ale anului trecut.

În economie, consumul de energie electrică a scăzut cu 1,6%, până la 24.714,7 milioane kWh. Iluminatul public a înregistrat o reducere și mai accentuată, de 14,2%, consumul coborând la 218,5 milioane kWh.