România se confruntă în prezent cu riscuri semnificative legate de siguranța aprovizionării cu energie electrică, generate de dependența crescută de importuri și de infrastructura energetică învechită. Aceste concluzii sunt incluse în nota de fundamentare a unei hotărâri de guvern prin care proiectul noii centrale electrice pe gaze naturale de la Mintia, cu o capacitate de peste 1.700 MW, este declarat de importanță națională în domeniul energiei.
Importurile de energie, o problemă critică
Nota de fundamentare avertizează asupra faptului că importurile de energie ating cote alarmante, în special în perioadele de vârf de consum. Disponibilitatea energiei din import este limitată de capacitatea de transport transfrontalier, afectată de lucrări de mentenanță și restricții tehnice. Aceste vulnerabilități, corelate cu închiderea planificată a unor capacități pe cărbune și cu retragerea temporară din exploatare a Unității 1 de la Cernavodă în 2027, pun o presiune suplimentară pe Sistemul Energetic Național (SEN).
Integrarea energiei regenerabile și dezechilibrele sistemului
Creșterea ponderii surselor de energie regenerabilă, precum eolienele și fotovoltaicele, amplifică dificultățile de echilibrare a SEN din cauza caracterului intermitent al producției. Această situație generează costuri mari pentru echilibrare și riscuri sporite de întreruperi masive de tensiune sau defecțiuni tehnice în sistem.
Proiectul centralei de la Mintia, crucial pentru securitatea energetică
Noua centrală de la Mintia, cu o capacitate instalată de 1.770 MW și funcționând pe gaz natural, este considerată o soluție esențială pentru reducerea dependenței de importuri și pentru asigurarea siguranței energetice. Proiectul, realizat de Mass Global Energy Rom SRL, are termen de finalizare până în 2026 și este estimat la 1,4 miliarde de euro.
Beneficiile statutului de importanță națională
Declarația de importanță națională permite proiectului să beneficieze de facilități legislative și fiscale, accelerând implementarea sa. Centrala Mintia este proiectată să sprijine modernizarea infrastructurii energetice naționale, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și echilibrarea curbei de sarcină.
O eoliana are nevoie de 30 de tone de lubrifiant pe bază de combustibili fosili, ucide păsările, induce sunete de joasă frecvență care provoacă viața din jur să fugă (dacă există undeva – dacă există un rezervor închis lângă ea, peștii mor și alte animale fug din zonă) . Academia Poloneză de Științe spune că zgomotul audibil, infrasunetele, pâlpâirea luminii, câmpurile electromagnetice, vibrațiile și căderea pieselor turbinei pun în pericol oamenii într-o zonă de până la 2-3 km în jurul unei eoliene. Ele perturbă funcționarea organelor responsabile de mișcare, simțul auzului, văzului, echilibrului și conștientizarea pozițională ducând la Sindromul Turbinei Eoliene. După câțiva ani de expunere la turbinele eoliene, oamenii suferă de infecții persistente ale organelor respiratorii, alergii, slăbirea sistemului imunitar, patologii cardiace (funcționare dificilă a inimii și stimulatorului cardiac), epilepsie, dureri de coloană, dureri în piept, boli ale sistemului digestiv. și alte boli care pun viața în pericol. Nu numai atât, – sunt foarte scumpe (în fundație trebuie turnate câteva sute de tone de beton) – și produc energie electrică care costă aproape de patru ori mai mult decât energia electrică produsă într-o centrală pe cărbune.