România se împrumută ca niciodată: ce înseamnă pentru taxe, dobânzi și viitorul economic

România și-a revizuit necesarul de împrumut pentru 2025 la 259 miliarde de lei, un nivel record pentru stat, comparativ cu 232 miliarde lei anunțate inițial.

Decizia vine ca urmare a adoptării rectificării bugetare, care ridică ținta deficitului bugetar de la 7% din PIB (135 miliarde lei) la 8,4% din PIB (circa 159 miliarde lei), potrivit unui document oficial al Ministerului Finanțelor, analizat de Profit.ro.

Pentru comparație, anul trecut statul a împrumutat 252 miliarde lei, după ce inițial estimase un necesar mai mic, dar a revizuit suma de trei ori în cursul anului pe măsură ce deficitul bugetar s-a mărit. În 2024, Guvernul a început anul cu o țintă de deficit de 5% din PIB, dar a încheiat cu un deficit real de 8,65%, echivalentul a circa 153 miliarde lei.

Cum se împrumută România

Ministerul Finanțelor a atras, până la finalul lunii septembrie, 92% din necesarul de finanțare inițial, adică aproximativ 213 miliarde lei. Pe piața externă, statul a contractat recent un împrumut de 4 miliarde euro prin euroobligațiuni cu maturități de 7, 12 și 20 de ani. Din această sumă, 2 miliarde euro au fost atrase pe titlurile pe 7 ani, 1 miliard euro pe 12 ani și 1 miliard euro pe 20 de ani.

În paralel, Guvernul a lansat o operațiune de răscumpărare anticipată a datoriei scadente în 2026, cererea investitorilor fiind extrem de ridicată – 18 miliarde euro, cea mai mare de până acum pentru o ieșire pe piața externă a României. Operațiunea a redus costurile de finanțare și a permis prelungirea maturității medii a portofoliului de datorie externă.

Pe piața internă, împrumuturile se realizează prin titluri de stat emise pe piața interbancară și programe pentru populație, precum Fidelis și Tezaur. Guvernul mai are în plan și plasamente private prin bănci, dar și o posibilă nouă emisiune Samurai pentru finanțare externă.

Ce înseamnă pentru cetățeni

Creșterea deficitului și a necesarului de împrumut are câteva implicații directe:

• Costuri mai mari ale datoriei: o parte semnificativă din împrumuturi va fi utilizată pentru refinanțarea datoriei existente, ceea ce presupune plata dobânzilor.
• Presiune fiscală: creșterea deficitului poate influența deciziile Guvernului privind taxe și cheltuieli publice, afectând buzunarul cetățeanului.
• Sensibilitate la piața internațională: o parte din finanțare vine de pe piețele externe. Fluctuațiile valutare sau dobânzile internaționale pot crește costurile statului.

Riscuri și provocări

Analiza structurii împrumuturilor și a datoriei arată câteva puncte de atenție:

• Dependență de finanțare externă: aproximativ 4 miliarde euro provin din euroobligațiuni, iar Guvernul se bazează pe cererea investitorilor internaționali.
• Refinanțare constantă: statul trebuie să refinanțeze 99 miliarde lei în 2025, ceea ce implică un risc de lichiditate dacă cererea de titluri scade.
• Costul finanțării pe termen lung: rezultatele emisiunilor pe 12 și 20 de ani au fost mai slabe comparativ cu perioadele anterioare, ceea ce arată că dobânzile pe termen lung pot fi mai mari decât cele anticipate