România și-a revizuit necesarul de împrumut pentru 2025 la 259 miliarde de lei, un nivel record pentru stat, comparativ cu 232 miliarde lei anunțate inițial.
Decizia vine ca urmare a adoptării rectificării bugetare, care ridică ținta deficitului bugetar de la 7% din PIB (135 miliarde lei) la 8,4% din PIB (circa 159 miliarde lei), potrivit unui document oficial al Ministerului Finanțelor, analizat de Profit.ro.
Pentru comparație, anul trecut statul a împrumutat 252 miliarde lei, după ce inițial estimase un necesar mai mic, dar a revizuit suma de trei ori în cursul anului pe măsură ce deficitul bugetar s-a mărit. În 2024, Guvernul a început anul cu o țintă de deficit de 5% din PIB, dar a încheiat cu un deficit real de 8,65%, echivalentul a circa 153 miliarde lei.
Cum se împrumută România
Ministerul Finanțelor a atras, până la finalul lunii septembrie, 92% din necesarul de finanțare inițial, adică aproximativ 213 miliarde lei. Pe piața externă, statul a contractat recent un împrumut de 4 miliarde euro prin euroobligațiuni cu maturități de 7, 12 și 20 de ani. Din această sumă, 2 miliarde euro au fost atrase pe titlurile pe 7 ani, 1 miliard euro pe 12 ani și 1 miliard euro pe 20 de ani.
În paralel, Guvernul a lansat o operațiune de răscumpărare anticipată a datoriei scadente în 2026, cererea investitorilor fiind extrem de ridicată – 18 miliarde euro, cea mai mare de până acum pentru o ieșire pe piața externă a României. Operațiunea a redus costurile de finanțare și a permis prelungirea maturității medii a portofoliului de datorie externă.
Pe piața internă, împrumuturile se realizează prin titluri de stat emise pe piața interbancară și programe pentru populație, precum Fidelis și Tezaur. Guvernul mai are în plan și plasamente private prin bănci, dar și o posibilă nouă emisiune Samurai pentru finanțare externă.
Ce înseamnă pentru cetățeni
Creșterea deficitului și a necesarului de împrumut are câteva implicații directe:
- Costuri mai mari ale datoriei: o parte semnificativă din împrumuturi va fi utilizată pentru refinanțarea datoriei existente, ceea ce presupune plata dobânzilor.
- Presiune fiscală: creșterea deficitului poate influența deciziile Guvernului privind taxe și cheltuieli publice, afectând buzunarul cetățeanului.
- Sensibilitate la piața internațională: o parte din finanțare vine de pe piețele externe. Fluctuațiile valutare sau dobânzile internaționale pot crește costurile statului.
Riscuri și provocări
Analiza structurii împrumuturilor și a datoriei arată câteva puncte de atenție:
- Dependență de finanțare externă: aproximativ 4 miliarde euro provin din euroobligațiuni, iar Guvernul se bazează pe cererea investitorilor internaționali.
- Refinanțare constantă: statul trebuie să refinanțeze 99 miliarde lei în 2025, ceea ce implică un risc de lichiditate dacă cererea de titluri scade.
- Costul finanțării pe termen lung: rezultatele emisiunilor pe 12 și 20 de ani au fost mai slabe comparativ cu perioadele anterioare, ceea ce arată că dobânzile pe termen lung pot fi mai mari decât cele anticipate
Mai sunt unii care zic ca nu am dus=o asa bine niciodată pe datorie.vine vremea când dai înapoi. Usr cu neicusor da nucleara acum tarii si unii îl vad bun de tot.rau am mai ajuns ca roman si tara.
Bolojan nu „minte si fura”, ci realizeaza doar ca la nivel de3 tara nu se poate face ceea ce se poate face la nivel de judet.Si asta pentru ca un judet nu are politica externa, politica sociala si alte daraveri care presupun cheltuieli necugetate, dar inevitabile.Oradea imprumuta bani si construia; Romania imprumuta bani ca sa-i dea altora.
America a ajuns mai rau .Nu mai are bani pentru bugetari .Ai nostri se bazeaza pe datoria nationala sub media europeana..Americanii pe tiparnita de dolari
„Or sa-i lase lui Calin Georgescu si George Simion o tara in faliment.”
Fiecare cu ce merita !
O dovada clara ca asa zisa reforma nu face doi lei. Adevarata reforma era doar 300 parlamentari, 11 ministere cu minim de 7 -8 directii, doar 4- 7 agentii de stat. In plus, in tara, doar regiuni si cu prefecturi fara cons.judetene cu zeci de directii. Companiile de stat privatizate si eficientizate. Taiate toate pensiile speciale iar salariile maxime la sefime de doar 15.000 lei. Asa vor plati imprumuturile 4- 5 generatii in viitor.
Ei ne dau și noi luăm ! Fără număr . Asta înseamnă autodistrugere . Parlamentarii și guvernanții sunt asigurați . Pentru trei generații .
Stat gras consumator de resurse ,adică pe românește STAT EȘUAT .De aceia nu vorpe plan local să reducă bugetari că rămîn fără lipitori de afișe ,sunt membri cu carnet de partid.
Or sa-i lase lui Calin Georgescu si George Simion o tara in faliment.
Concluzia e simpla:Olguța a făcut o lege a salarizării tâmpită! Pana nu se reduce numărul de bugetari de la 1,3 milioane la 0,8 milioane, nu se rezolva problema. De ce Polonia cu 40 de milioane de locuitori funcționează cu 0,8 milioane de bugetari și Romania cu 20 de milioane de locuitori nu funcționează cu 1,3 milioane de tăietori de frunze la câini?
Cand numai dobanda e 3 miliarde de euro pe an, stii ca n-are cum sa se indrepte situatia.
https://worlddebtclocks.com/romania
stati linistiti, anii trecuti se imprumutasera de 52 miliarde de euro/an cand s-a tras linia in aprilie anul urmator… acuma s-au imprumutat deja de vreo 40 si sunt in grafic sa treaca de 52, si o sa ajunga pe la 60-65… deja ajung sa se imprumute de 15% din PIB
Finantatorul a explicat simplu: buget irational construit, cu venituri inexistente si cheltuieli aberante. Deci, cat nu se intrunesc veniturile inchipuite, te imprumuti, pentru ca, ce sa vezi, cheltuielile apar, intotdeauna, inaintea oricaror venituri !
Opera generosilor creditori, „oamenii care ne-au imprumutat cu bani”, cum zice presedintele, se apropie de final. Un proiect pe zeci de ani care le-a adus in portofoliu un castig. O tara.
deci bolojan minte si fura!