România și Republica Moldova, pe lista scurtă a țintelor Rusiei – Deutsche Welle

Analiza realizată de Deutsche Welle aduce în prim-plan declarațiile generalului în rezervă Adrian Ciolponea, până de curând militarul român cu cea mai înaltă funcție în NATO, potrivit cărora, până în 2030, Rusia își va reface complet capacitatea de luptă. Europa mai are la dispoziție doar trei ani până „când Vladimir Putin sau cine va urma va lua o decizie cu ce va face cu această mașinărie de război”, declara generalul în rezervă pentru Libertatea.

Planurile Rusiei nu vizează ocuparea Europei, ci doar încearcă să forțeze granițele NATO. În acest context, țările baltice, Polonia și România devin tot mai vulnerabile.

Într-o situație similară se află și Republica Moldova, stat despre care fostul șef al CIA, David Petraeus, declara recent că ar putea deveni următoarea țintă a Rusiei.

Războiul hibrid al Rusiei: crize politice și atacuri cu drone

Războiul hibrid al Rusiei se intensifică. Moscova profită din plin de criza politică pe care o traversează Bucureștiul, în timp ce la Chișinău parlamentarii pro-ruși strâng rândurile pentru suspendarea președintei Maia Sandu.

În tot acest timp, incidentele cu drone, înregistrate atât pe teritoriul României, cât și pe cel al Republicii Moldova sunt tot mai dese.

Chiar dacă devine tot mai evident că Rusia țintește direct spre România și R. Moldova, România tace. Bucureștiul este lipsit de reacție față de incidentele cu drone și pare că ignoră criza de securitate de peste Prut.

În cadrul Adunării Generale a Națiunilor Unite, Nicușor Dan a declarat că R. Moldova este a doua țară afectată de război, promițând Chișinăului sprijin politic și cooperare militară. Cu toate acestea, spațiul aerian al Republicii Moldova a fost încălcat de 44 de ori de dronele rusești, iar 13 incidente s-au soldat cu explozii.

În 2026, România a înregistrat 27 de pătrunderi ale dronelor în spațiul său aerian, dar abia de câteva luni a luat decizia să le doboare. Totuși, atacurile își schimbă tiparul, pentru că dronele ajung acum în județele din nord-estul țării, acolo unde infrastructura militară le poate repera cu dificultate.

Riscurile din largul Mării Negre

Un alt risc major pentru România este reprezentat de platforma Neptune Deep, pentru că nici aici acoperirea radar nu pare să existe. Dronele depistate în zonă au fost descoperite de vasele comerciale care tranzitau zona.

Războiul maritim s-a transformat într-unul comercial, având în vedere că Rusia atacă sistematic navele care se îndreaptă spre țărmurile Ucrainei sau care pleacă din porturile ucrainene spre Marea Mediterană.

Cum se apără, de fapt, România?

România pare să rămână inertă în tot acest context, deși informațiile cu privire la amenințarea Rusiei vin din toate părțile. O arată documentele CIA amintite de premierul Donald Tusk, o spun chiar și generalul în retragere Ciolponea sau șeful spionajului german, precum și o serie de documente ale serviciilor secrete de la Varșovia.

Citiți și: Avertisment al serviciilor secrete. Germania riscă un conflict violent cu Rusia