România trebuie să se pregătească pentru un „flux persistent” de drone. Avertismentul generalului Adrian Ciolponea

Incursiunile dronelor în apropierea sau în spațiul aerian și maritim al României nu ar trebui privite ca incidente izolate, ci ca parte a unui fenomen care riscă să devină persistent, avertizează generalul-maior în rezervă Adrian Ciolponea, fost reprezentant al Comandamentului Aliat pentru Transformare al NATO. Într-un interviu acordat Libertatea, acesta explică de ce România are nevoie de o abordare mult mai amplă pentru gestionarea amenințărilor reprezentate de drone, în contextul intensificării atacurilor rusești asupra infrastructurii ucrainene aflate în apropierea frontierei românești.

Ciolponea susține că problema nu poate fi rezolvată doar prin interceptarea punctuală a unei drone după ce aceasta a intrat în spațiul național. România ar avea nevoie de un sistem integrat care să permită detectarea, identificarea, evaluarea și neutralizarea amenințărilor.

Unul dintre principalii factori care cresc riscul este apropierea geografică a atacurilor rusești asupra porturilor ucrainene de pe Dunăre. Generalul amintește atacurile asupra porturilor Izmail și Reni și explică faptul că distanța redusă față de teritoriul României lasă un timp foarte scurt pentru detectarea și reacția autorităților în cazul în care o dronă își schimbă traiectoria.

Potrivit acestuia, incursiunile pot avea și o componentă strategică. Chiar și atunci când o dronă nu provoacă victime sau pagube, modul în care reacționează România și NATO poate oferi atacatorului informații despre timpul de răspuns, procedurile de identificare, amplasarea senzorilor și coordonarea dintre structurile militare și civile.

Generalul atrage însă atenția că nu toate incursiunile trebuie interpretate automat ca fiind deliberate. Dronele pot pierde controlul sau își pot modifica traiectoria din cauza bruiajului, a tehnicilor de spoofing ori a degradării comunicațiilor. În același timp, existența unor astfel de cauze nu exclude posibilitatea unor acțiuni deliberate.

România își dezvoltă sistemele de apărare

Avertismentul vine într-un moment în care România ia măsuri pentru consolidarea supravegherii în zona litoralului. Șeful Statului Major al Forțelor Navale, viceamiralul Mihai Panait, a anunțat că militarii au început instalarea în Portul Militar Constanța a unor sisteme de senzori capabile să detecteze obiecte străine la suprafață, în aer și sub apă.

Forțele Navale urmăresc, de asemenea, dotarea unor nave cu sisteme de observare și avertizare timpurie și lucrează la achiziția unor echipamente capabile să detecteze drone de suprafață cu o semnătură redusă. Sunt analizate inclusiv sisteme bazate pe inteligență artificială pentru protejarea intrărilor în porturile militare.

Ciolponea consideră că România trebuie să treacă de la ideea unui simplu „sistem antidrone” la o arhitectură națională multistratificată. Aceasta ar trebui să combine radare, senzori, sisteme optoelectronice, mijloace de război electronic, aeronave și nave, toate conectate printr-un sistem de comandă și control care să ofere o imagine operațională comună.

În opinia generalului, miza nu este doar doborârea unei drone care a pătruns deja în România. Obiectivul este ca amenințarea să fie detectată cât mai devreme, identificată rapid și gestionată înainte de a ajunge în apropierea unei infrastructuri vulnerabile.

„Problema nu este dacă România va mai înregistra incursiuni de drone, ci cât de bine este pregătită să gestioneze un fenomen care, prin natura conflictului din imediata sa vecinătate, are toate premisele să persiste”, avertizează Adrian Ciolponea.

CITEȘTE ȘI

Alertă aeriană în Tulcea: MApN a detectat un grup de ținte în apropierea frontierei cu România