Meciul începe la ora 19.00 şi se transmite pe TVR 1. Finlanda-Grecia un meci care ne va lămuri în privinţa concurenţei în grupă. Totul despre cărţile de vizită echipelor ce se vor înfrunta pe Naţional Arena. De când nu am mai pierdut în faţa Ungariei.
Update: s-a conturat „11”-le de start
Din informaţiile care ne-au parvenit din cantonamentul naţionalei, se pare că Victor Piţurcă s-a decis în privinţa echipei pe care o va trimite în teren din minutul 1, şi care arată astfel:
Tătăruşanu – Chiricheş, Goian, Grigore, Raţ – Pintilii, Hoban – Maxim, Chipciu, Sânmărtean – Stancu.
După cum arată garnitura de start, se pare că Victor Piţurcă merge pe cartea prudenţei. Mai ales că din informaţiile primite despre adversar, Ungaria va juca cu două vârfuri.
Două „curente” privind meciul România-Ungaria
Meciul România-Ungaria este vital pentru ambele echipe, chiar dacă suntem abia la al doilea joc (din 10) în grupă. O victorie a României îi asigură calificarea în proporţie de 60% sau prinderea locului 3, care duce la baraj, în proporţie de 90%. De cealaltă parte, Ungaria are nevoie de victorie pentru a rămâne în cursa pentru locurile 1-2.
Sunt două „curente” în ceea ce priveşte acest meci. Cel super-optimist „câştigăm la minim două diferenţă”. Argumentele acestui curent trebuie căutate în alte 4 meciuri: Ungaria-România 2-2, România-Ungaria 3-0 (cele din 2013), Grecia-România 0-1 şi Ungaria-Irlanda de Nord 1-2. Da, dacă este să ne luăm după aceste rezultate, suntem mari favoriţi, chiar dacă nu suntem cu mult peste Ungaia ca valoare.
Cel de-al doilea „curent”, este exprimat de „prudenţi”, de cei care nu se lasă îmbătaţi de jocul rezultatelor şi spun că „meciul este foarte, foarte greu”. Nu putem ignora acest curent şi sunt suficiente argumente care vin în susţinerea lui. Ne uităm din nou la rezultatele mai sus prezentate şi trebuie să ne amintim, că la Budapesta am jucat mai slab decât ungurii şi am avut noroc mare pe final; la Bucureşti, meciul a început practic de la 1-0 pentru noi, ungurii au fost obligaţi să atace, au lăsat spaţii mari şi le-a fost fatal; la Atena noi nu am avut practic adversar, dar am jucat slab; Ungaria nu a jucat mai slab decât Irlanda de Nord, dar au gafat de două ori pe final şi au pierdut. După cum se poate vedea. Există un echilbru între cele două garnituri, o singură dată, la acel 3-0 la Bucureşti, s-a înregistrat o diferenţă netă între noi şi ei.
„Temporizare” sau atacăm?
Cum vom aborda noi partida. Vom face ca şi în 2013 un joc de aşteptare, celeba noastă „temporizare” inventată acum 40 de ani de Angelo Niculescu – maghiarii fiind cei presaţi să atace, pentru a recupera punctele pierduete acasă – sau vom miza pe atac? A doua variantă este cu două tăişuri. România în general este deficitară la construcţie. Iar dacă are în faţă o apărare care nu gafează, înscrie destul de greu. Foarte rar ne-a ieşit totul când am jucat ofensiv. Prima repriză cu Ţara Galilor (5-0 la pauză) din 1992 poate fi considerat vârful tricolorilor în materie de joc ofensiv. Dar în 1985 am jucat şi mai ofensiv cu Irlanda de Nord, nu am marcat deşi am avut peste 15 ocazii uriaşe, şi am primit gol la singura pătrundere în careu a adversarilor. Ungaria are o apărare slabă, spre foarte slabă, dar noi avem un atac mediocru. Ei au un atac peste nivelul apărării, dar şi la noi apărarea este peste nivelul atacului. Practic, credem că meciul se va decide la centrul terenului, iar dacă aici va fi echilibru, atunci cine nu gafează flagrant în apărare, câştigă meciul.
Ar mai trebui luat în calcul un lucru: de când s-a aflat componenţa grupei, noi, românii, facem clasamente în care includem numai Grecia şi Ungaria. Totuşi nu trebuie ignorate deloc Irlanda de Nord şi Finlanda. S-ar putea chiar să fie mai periculoase decât Grecia sau Ungaria. Şi, oricum, o grupă în care 5 echipe au şanse relativ egale la ocuparea primelor 3 locuri, este una îngrozitoare. De altfel, la noapte vom avea un prim răspuns în ceea ce priveşte grupa noastră, după ce se va termina meciul dintre Finlanda şi Grecia.
Cărţi de vizită
România all time: 646 286 162 198 1070 – 837 736
Clasament UEFA/FIFA – 15/26
Performanţa majoră: sfert de finală CM 1994
Participări turnee finale: 8 – CM, 4 – CE
Primul meci: Yugoslavia – România 1-2 (8 iunie 1922)
Victoria record: România – Finlanda 9-0 (14 octombrie 1973)
Înfrângerea record: Ungaria – România 9-0 (6 iunie 1948)
Cele mai multe selecţii all time: Dorinel Munteanu – 134 meciuri
Cele mai multe selecţii din lotul convocat: Răzvan Raţ – 98 de meciuri
Golgheter al time: Gică Hagi, Adrian Mutu – 35 de goluri
Golgheter din lotul convocat: Gabriel Torje – 10 goluri
Cel mai vârstic jucător all time: Dorinel Munteanu – 39 de ani, 2 luni, 19 zile
Cel mai vârstnic jucător din lotul convocat: Lucian Sânmărtean – 34 de ani, 5 luni
Cel mai tânăr jucător all time: Cristian Manea (Viitorul Cţa) – 16 ani, 9 luni, 22 zile
Cel mai tânăr jucător din lotul convocat: Gabriel Enache – 24 ani, 1 lună
Ungaria all time: 889 424 191 274 1859 – 1334 1039
Clasament UEFA/FIFA – 31/54
Performanţa majoră: vicecampioană mondială în 1938 şi 1954, 3 titluri olimpice
Participări turnee finale: 9 – CM, 2 – CE
Primul meci: Austria – Ungaria 5-0 (12 octombrie 1902)
Victoria record: Ungaria – Franţa 13-1 (12 iunie 1927)
Înfrângerea record: Olanda – Ungaria 8-1 (11 octombrie 2013)
Cele mai multe selecţii all time: József Bozsik – 101 meciuri
Cele mai multe selecţii din lotul convocat: Gabor Kiraly – 90 meciuri
Golgheter al time: Ferenc Puskás – 84 goluri
Golgheter din lotul convocat: Zoltan Gera – 23 goluri
Cel mai vârstic jucător all time: Gabor Kiraly – 38 de ani, 5 luni, 10 zile
Cel mai vârstnic jucător din lotul convocat: Gabor Kiraly – 38 de ani, 5 luni, 10 zile
Cel mai tânăr jucător all time: József Horváth – 15 ani, 6 luni şi 4 zile (1906)
Cel mai tânăr jucător din lotul convocat: Zsolt Kalmar – 19 ani, 4 luni, 2 zile
România – Ungaria palmares „all time”
Partide all time: 22 5 6 11 25 – 47 16 puncte*
Partide oficiale: 12 4 5 3 17 – 11 13 puncte
Oficiale acasă: 5 3 2 0 9-2 6p
14-05-1972 Bucureşti: România – Ungaria 2-2 CE sferturi de finală
23-09-1981 Bucureşti: România – Ungaria 0-0 CM calificări
05-06-1999 Bucureşti: România – Ungaria 2-0 CE calificări
02-06-2001 Bucureşti: România – Ungaria 2-0 CM calificări
06-09-2013 Bucureşti: România – Ungaria 3-0 CM calificări
Oficiale deplasare: 5 1 3 1 6-5 2p
29-04-1972 Budapesta: Ungaria – România 1-1 CE sferturi de finală
13-05-1981 Budapesta: Ungaria – România 1-0 CM calificări
04-10-1998 Budapesta: Ungaria – România 1-1 CE calificări
05-09-2001 Budapesta: Ungaria – România 0-2 CM calificări
18-03-2013 Budapeste: Ungaria – România 2-2 CM calificări
Oficiale pe teren neutru: 2 0 0 2 2-4 0p
15-07-1952 Turku: România – Ungaria 1-2 Turneul final olimpic
17-05-1972 Beograd: România – Ungaria 1-2 CE sferturi de finală (rejucare**)
Amicale acasă: 5 0 1 4 4-13 1p
04-10-1936 Bucureşti: România – Ungaria 1-2
20-10-1939 Bucureşti: România – Ungaria 1-1
12-10-1947 Bucureşti: România – Ungaria 0-3 Cupa Balcanică/CEC
24-10-1948 Bucureşti: România – Ungaria 1-5
26-10-1958 Bucureşti: România – Ungaria 1-2
Amicale deplasare: 5 1 0 4 4-23 2p
19-05-1940 Budapesta: Ungaria – România 2-0 Cupa Dunării
30-09-1945 Budapesta: Ungaria – România 7-2
06-06-1948 Budapesta: Ungaria – România 9-0 Cupa Balcanică/CEC
19-09-1954 Budapesta: Ungaria – România 5-1
02-08-2009 Budapesta: Ungaria – România 0-1
Meciuri neoficiale/nerecunoscute
04-10-1931 Budapesta: Ungaria Amat. – România 4-0 Cupa Europei Centrale (a)
24-09-1933 Bucureşti: România – Ungaria Amat. 5-1 Cupa Europei Centrale (a).
20-05-1964 Kecskemét: Ungaria Ol – România 0-0 (b)
08-10-1964 Yokohama: Ungaria Ol – România 2-0 Turneu final olimpic (b)
11-01-1980 Bogotá: Ungaria B – România 2-2 (c)
Legendă
(a) Meciuri nerecunoscute ca fiind de palmares de Ungaria, pentru că a jucat cu naţionala de amatori, în timp ce România a jucat cu prima reprezentativă, chiar dacă jucătorii aveau statut de amatori. România consideră meciurile ca fiind de palmares. Când o ţară nu recunoaşte un meci ca fiind de palmares, FIFA nu-l reţine în statisticile şi clasamentele ei.
(b) Meciuri recunoscute iniţial de către ambele ţări, dar scoase din palmares de FIFA pe motiv că una din echipe a jucat cu garnitura olimpică (după 1958, în garniturile olimpice nu aveau dreptul să evolueze fotbalişti care au evoluat la turnee finale de campionat mondial. (Decizie considerată arbitrară de oficiali ai Federaţiei Internaţionale de Statistică din Fotbal)
(c) Meci considerat oficial de România, radiat de FIFA din cauza sub-standard-ului echipei adverse.
* Palmaresul dintre cele două echipe a fost calculate pe stilul vechi, care prevedea 2 puncte pentru victorie şi 1 punct pentru egal.
** Până în 1972 (inclusiv) dacă un meci eliminatoriu dintre două tări se încheia cu aceeaşi diferenţă de scor, atunci pentru departajare se juca un al treilea meci, decisiv, într-un stat neutru. Regula dublării golurilor înscrise în deplasare a apărut mai târziu.
