Familiile din România au economisit în medie 274 lei (65 euro) din venitul total mediu lunar obţinut în trimestrul III din 2009, de 2.268 lei în gospodării, potrivit datelor publicate, marţi, de Institutul Naţional de Statistică (INS).În intervalul iulie-septembrie din 2009, cheltuielile totale ale populaţiei au fost, în medie, de 1.994 lei lunar pe gospodărie. Atât veniturile, cât şi cheltuielile au fost mai mici în trimestrul al treilea decât în trimestrul anterior.
Venitul total mediu lunar a fost de 781 lei de persoană, iar cheltuielile pe persoană au fost de 687 lei, potrivit datelor INS aferente trimestrului III.
Cheltuielile de consum au avut cea mai mare pondere în totalul cheltuielilor gospodăriilor (72,5%), urmate de impozite, contribuţii, cotizaţii şi taxe (16,5%) şi cheltuieli de producţie (5,8%), în timp ce cheltuielile pentru investiţii au reprezentat numai 1,5% din totalul cheltuielilor gospodăriilor, în intervalul iulie-septembrie din 2009. Alte cheltuieli au reprezentat 3,7% din total.
Cea mai mare parte a cheltuielilor totale de consum făcute de români în trimestrul III din 2009 s-a axat pe alimente şi băuturi nealcoolice (40,7%), urmate de cheltuielile cu locuinţa – apă, energie electrică, gaze naturale, combustibili, mobilier, dotarea şi întreţinerea locuinţei – (19,4%), băuturi alcoolice şi tutun (7,1%), respectiv pentru îmbrăcăminte şi încălţăminte (6,2%).
Ponderea de 40,7% a cheltuielilor cu produsele alimentare şi băuturile nealcoolice în cheltuielile de consum ale gospodăriilor a fost cu 1,2 puncte procentuale mai mică decât în trimestrul anterior, potrivit datelor INS.
Deşi nivelul cheltuielilor lunare de consum este mai mare în mediul urban decât în cel rural cu 482 lei, cel pentru consumul alimentar este mai mare cu numai 74 lei, deoarece, la ţară, 42,4% din cheltuielile pentru consumul alimentar reprezintă contravaloarea consumului din resurse proprii, în timp ce la oraşe, consumul de produse alimentare din resurse proprii a acoperit 16,7% din cheltuielile pentru consumul alimentar.
Cheltuielile efectuate de gospodării pentru sănătate (4,5% din cheltuielile de consum) şi mai ales cele pentru educaţie (0,7% din cheltuielile de consum) au înregistrat un nivel scăzut, pentru că satisfacerea acestor nevoi este realizată în cea mai mare parte prin servicii publice, de care românii beneficiază în cadrul sistemului asigurărilor sociale sau gratuit, susţine INS.
Veniturile băneşti au fost în medie de 6,1 ori mai mari decât cele în natură
În trimestrul al treilea din 2009, veniturile totale medii lunare au fost, în termeni nominali, de 2.268 lei pe gospodărie şi 781 lei pe persoană, din care veniturile băneşti au fost, în medie de 1.950 lei lunar pe gospodărie (672 lei pe persoană), iar cele în natură de 318 lei lunar pe gospodărie (110 lei pe persoană).
Salariile şi celelalte venituri asociate lor au format cea mai importantă sursă de venituri, de 52,1% din veniturile totale ale gospodăriilor în trimestrul al treilea din 2009, dar au scăzut uşor faţă de nivelul de 52,3% din trimestrul anterior. Veniturile în natură au reprezentat 14% din totalul veniturilor obţinute în medie de o gospodărie.
La formarea veniturilor totale ale gospodăriilor, în trimestrul al treilea, au contribuit, de asemenea, veniturile din prestaţii sociale în proporţie de 24,4%, veniturile din agricultură şi cele din activităţi neagricole independente, cu câte 2,9% fiecare, precum şi cele din proprietate şi din vânzări de active din patrimoniul gospodăriei cu 2,3%.
În trimestrul III, veniturile totale medii pe o gospodărie din mediul urban au fost cu 41,3% mai mari decât ale gospodăriilor din mediul rural şi cu 14,6% mai mari faţă de ansamblul gospodăriilor.
În urban, veniturile gospodăriilor au provenit în proporţie de 64,4% din salarii (în creştere cu 0,5 puncte procentuale faţă de trimestrul anterior), de 22,5% din prestaţii sociale, iar veniturile în natură au reprezentat 7,4% din total.
În zona rurală, principala sursă a veniturilor gospodăriilor a reprezentat-o producţia agricolă, care a asigurat 31,8% din totalul veniturilor. Cea mai mare parte a acestora (24,6%) a fost formată de contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii, veniturile băneşti din agricultură asigurând numai 7,2%. O contribuţie importantă la formarea veniturilor gospodăriilor rurale, în trimestrul III din 2009, a revenit şi veniturilor salariale (29,8%) şi celor din prestaţii sociale (28%). NewsIn
