Românii din Spania cer Ministerului de Interne să respecte legea și să emită cărțile electronice de identitate prin ambasade și consulate

Totul, după o campanie de milioane de euro, din bani PNRR, care anunța cu surle și trâmbițe implementarea proiectului cărților electronice de identitate, făcut cu bani europeni.

Posibilitatea ca românii din străinătate să poată solicita cărțile electronice de identitate prin misiunile diplomatice și oficiile consulare este prevăzută în Legea nr. 162/2023 și în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 97/2005.

Art. 14 din ordonanța de urgență amintită stipulează că cererile pentru cartea electronică de identitate se pot depune la misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României din străinătate.

Emiterea lor prin ambasade și consulate a fost o promisiune făcută românilor din diasporă în campania electorală. Reprezentanta diasporei române din Spania, Gabriela Stan, care a stat de vorbă cu Cotidianul, spune că totul n-a fost decât „marketing electoral”, parafrazând o butadă celebră prin care s-a deconspirat impostura unor promisiuni deșănțate de campanie.

Promisiuni și cam atât

Cărțile electronice de identitate reprezintă un angajament major de digitalizare asumat prin PNRR. El a fost inclus constant în programele de guvernare și promisiunile electorale ale partidelor aflate la putere. Implementarea a început în 2025, sprijinită și de o campanie foarte costisitoare derulată de Ministerul Afacerilor Interne.

Digitalizarea administrației a fost promisiunea centrală pentru reducerea birocrației și alinierea la standardele Uniunii Europene. Proiectul beneficiază de fonduri nerambursabile prin Planul Național de Redresare și Reziliență.

Ministerul de Interne a promovat proiectul cu 2 milioane de euro – totul, din bani PNRR.

Când vine vorba de aplicarea legii și a promisiunilor electorale însă, MAI nici măcar nu catadicsește să le răspundă celor care-i cer cu disperare să facă ceva.

Ce au cerut românii din Spania

Federația Asociațiilor de Români din Spania a scris Ministerului de Interne și i-a cerut să aplice legea care prevede emiterea cărților electronice de identitate prin intermediul consulatelor și ambasadelor încă de acum trei săptămâni. Nici până în prezent nu a primit nici măcar un prăpădit de număr de înregistrare.

Ca probă de comunicare instituțională și de seriozitate, precizăm că un demers din aceeași categorie a făcut organizația de români din Spania față de autoritățile spaniole.

Și, ce să vezi, a primit răspuns și număr de înregistrare încă de a doua zi.

Or, românii aflați la muncă în Spania nu cer altceva autorităților din România decât aplicarea legii. Și onorarea promisiunilor din campania electorală.

Ei cer:

• accelerarea procedurilor tehnice, administrative și instituționale necesare pentru emiterea cărților de identitate românești prin intermediul ambasadelor și consulatelor României;
• stabilirea și comunicarea publică a unui calendar estimativ privind implementarea acestui serviciu în rețeaua consulară;
• prioritizarea statelor cu comunități românești numeroase, inclusiv Regatul Spaniei, unde cererea pentru astfel de servicii este deosebit de ridicată;
• consultarea organizațiilor reprezentative ale românilor din diaspora în vederea identificării celor mai eficiente soluții de implementare.

„Considerăm că operaționalizarea acestui serviciu reprezintă nu doar o măsură de simplificare administrativă, ci și o obligație morală și instituțională față de cetățenii români care trăiesc și muncesc în străinătate”, spun autorii memoriului trimis Ministerului de Interne.

Ei atrag atenția că pentru multe familii, persoane vârstnice, persoane cu dizabilități sau cetățeni cu resurse financiare limitate, aceste deplasări reprezintă o dificultate majoră.

Cărțile electronice de identitate, vitale pentru diaporeni

Am stat de vorbă cu Gabriela Stan (foto), președinta Federației Asociațiilor de Români din Spania, care ne-a spus că, în prezent, emiterea de către ambasade și consulate a cărților electronice de identitate nu se poate face pentru că acestea nu au primit dotarea necesară.

Ea ne-a explicat de ce pentru românii din străinătate este vitală emiterea acestui document și care este impactul asupra vieții lor din țara în care muncesc.

Și de unde, știm cu toții, trimit resurse importante financiare în țara-mamă.

Numai până în primele luni ale anului 2025, totalul cumulat al banilor trimiși de românii din diaspora începând din 2013 a atins pragul de 60 de miliarde de euro.

Iar în primele trei luni ale anului 2026, românii din diaspora au trimis în România aproximativ două miliarde de euro, un nivel record pentru primul trimestru al unui an.

S-ar crede că acestea sunt suficiente argumente pentru ca statul român să fie ceva mai serios față de cetățenii săi care aleg calea străinătății pentru a câștiga o pâine.

Și, totuși, nu, dovadă lipsa totală de reacție a Ministerului de Interne. Din România, nu din Spania.

În campania electorală, românilor din diaspora li s-a promis că noile cărți electronice de identitate vor fi făcute cu adresele reale din străinătate.

„Asta pare din nou un gen de marketing electoral”

Miza este uriașă pentru ei și ne explică chiar Gabriela Stan. Pentru simpla deschidere a unui cont într-o bancă din Spania, autoritățile spaniole cer înregistrarea cu pașaportul.

Dincolo de faptul că sunt mulți români care chiar nu mai au nicio adresă în țară. „Și în loc să-și facă pașaportul de cetățean român cu domiciliu în Spania, ar putea să-și facă această carte de identitate (cu adresa reală din Spania – n.r). Și atunci le-ar fi mult mai ușor și nu ar pierde. Atunci când îți faci pașaportul de cetățean român cu domiciliu în Spania, îți pierzi cartea de identitate.”

„Și când vrei să o recuperezi, trebuie să stai cel puțin șase luni de zile în România. Demonstrabil, adică vine poliția acasă și verifică. Și atunci e foarte greu. În afară de asta, a trecut un an și de când a ieșit legea, de când au apărut cărțile de identitate electronice în țară și nu vedem niciun fel de mișcare”, constată cu tristețe Gabriela Stan.

„Asta pare din nou un gen de marketing electoral, adică o să ni se promită din nou la viitoarele alegeri.  Cerem să se facă cărți de identitate electronice la consulat, așa cum zice legea. Nici mai mult, nici mai puțin. Cerem aplicarea legii”, conchide interlocutoarea.

Lucrurile ar sta altfel dacă românii din străinătate ar avea carte electronică de identitate.

Care este mult mai utilă decât pașaportul la contractarea unui credit. Printre altele, reduce riscul de fraudă, permite semnarea digitală instantanee a contractelor și oferă compatibilitate directă cu sistemele automate de scoring ale băncilor spaniole.

Spre deosebire de pașaport, care este un document pur analogic de călătorie, cartea electronică de identitate funcționează ca un instrument digital complet, adaptat cerințelor stricte din sistemul bancar spaniol.

De ce băncile spaniole preferă CEI în locul pașaportului

Băncile din Spania folosesc sisteme automate de „Know Your Customer” (KYC). Pașaportul necesită adesea scanare manuală și verificări suplimentare. Or, cipul electronic din noile buletine românești permite citirea instantanee și securizată a datelor de identitate, accelerând aprobarea creditului.

Pe de altă parte, cartea electronică de identitate românească permite generarea unei semnături electronice calificate.

Clienții pot semna contractul de credit sau ipotecă direct de acasă, pe platformele online ale băncilor spaniole (cum ar fi Banco Santander sau BBVA), fără să mai fie necesară prezența fizică într-o sucursală.

Formatul cărții electronice de identitate este compatibil cu cititoarele digitale folosite de autoritățile și băncile din Spania, iar acest lucru ușurează asocierea automată a identității cu istoricul de credit și cu numărul NIE (Número de Identificación de Extranjero).

De asemenea, cartea electronică de identitate prezintă un nivel ridicat de securitate antifraudă. Băncile sunt extrem de stricte în privința riscului de spălare a banilor.

Caracteristicile avansate de securitate ale cipului reduc la minimum riscul de furt de identitate, oferind băncii spaniole garanția că solicitantul creditului este o persoană reală și verificată.